Federația Projust contestă anumite prevederi din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești

Federația Națională Sindicală Projust a făcut publice o serie de adrese prin care contestă anumite prevederi ale noului Regulament de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat de CSM, ca fiind neconstituționale, și semnalează lipsa de implicare a Ministerului Justiției în elaborarea respectivului regulament.

Nemulțumirile Projust se îndreaptă împotriva Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 1375/2015, publicată în M. Of. nr. 970/2015, regulament ce se aplică începând cu data de 28.12.2015.

Vă prezentăm fragmente din adresele Projust adresate către Ministerul Justiției, CSM, Avocatul Poporului, Ministerul și Inspecția Muncii:

În Adresa nr. 1/2016 se precizează: „Potrivit dispozițiilor art. 139 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești se elaborează de Consiliul Superior al Magistraturii și de Ministerul Justiției.

În cuprinsul acestui regulament au fost inserate (se pare cu acceptul Ministerului Justiției) prevederi ce din punctul nostru de vedere încalcă legislația existentă, una dintre ele impunând ca obligație a grefierilor redactarea hotărârilor judecătorești”.

În acest context, Projust solicită Ministerului Justiției să îi comunice dacă acesta a participat la elaborarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești.

De asemenea, prin Adresa Projust nr. 3/2016 se solicită Ministerului Justiției o „organizare a unei întrevederi urgente, pentru discutarea problemelor și stabilirea soluțiilor necesare a fi adoptate în legătură cu personalul auxiliar de specialitate și personalul conex din instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea.

Principalele teme de discuție pe care le propunem sunt:

– stadiul adoptării Proiectului de Lege privind statutul personalului de specialitate din instanțe și parchete;
– probleme referitoare la modul în care se acordă pensia de serviciu;
– legea salarizării unitare;
– recenta modificare a regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești;
– neplata orelor suplimentare;
– lipsa normării muncii”.

Întâlnirea este urgentată și de modificarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești, „regulament care evident a fost elaborat fără consultarea organizațiilor sindicale ale personalului auxiliar din cadrul instanțelor.

Precizăm că în cuprinsul acestui regulament s-a stipulat ca grefierii să redacteze în locul judecătorilor toate hotărârile judecătorești, aspect ce creează un val de nemulțumire profundă în rândul întregului personal auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești”.

În Adresa nr. 2/2016  regulamentul este apreciat ca fiind „cel puțin neclar, întrucât nu se precizează dacă toate tipurile de hotărâri judecătorești pot fi «tehnoredactate» de către grefieri în locul judecătorilor.

De asemenea, nu se precizează când poate fi făcută această atribuție de către grefieri, în condițiile în care personalul auxiliar de specialitate are deja atribuții ce depășesc cu mult programul de muncă”.

În adresă se cere o redistribuire a salarizării între magistrați și grefieri: „Precizăm că în forma actuală, judecătorii pot da ca atribuție grefierilor redactarea «pe baza modelului dat de completul de judecată și sub îndrumarea acestuia» a tuturor hotărârilor judecătorești, ceea ce ar trebui să implice în mod corelativ o reducere a salarizării magistraților (urmare a reducerii activității), fondurile disponibilizate urmând a fi dirijate către grefierii ce preiau aceste atribuții.

În contextul în care prin regulamentul de ordine interioară este stabilită această nouă atribuție în sarcina grefierilor, vă solicităm să ne precizați care este modalitatea în care această nouă sarcină de serviciu poate fi cuantificată, în scopul evaluării activității anuale a personalului auxiliar de specialitate, singura posibilitate fiind aceea de a reține ca autor al lucrării respective grefierul care a întocmit-o”.

În final, Projust solicită CSM să răspundă următoarelor: „Care sunt hotărârile judecătorești ce pot fi «tehnoredactate» după model, când se poate desfășura această activitate, cum va fi ea cuantificată, ce reprezintă «proiectul de hotărâre» și care este contribuția din salarizarea judecătorilor pe care o veți solicita ca Guvernul României să o redirecționeze în folosul grefierilor ce motivează în locul acestora”.

Sursa foto: www.projust.ro

Prin Adresa Projust nr. 4/2016, Avocatul Poporului este rugat să analizeze următoarele posibilități:

• de a sesiza instanța de contencios administrativ în scopul anulării dispozițiilor referitoare la obligația grefierilor de a redacta hotărâri judecătorești;

• de a sesiza CCR cu neconstituționalitatea dispozițiilor prin care CSM înțelege să reglementeze în sarcina grefierilor atribuția de a redacta hotărâri judecătorești, precum și a neconstituționalității  dispozițiilor din Legea nr. 317/2004 privind CSM și a celor din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară în baza cărora CSM își arogă și exercită atribuții referitoare la cariera profesională și activitatea grefierilor.

Prin Adresa nr. 5/2016, Projust solicită Ministerului Muncii să analizeze și să îi comunice dacă la elaborarea respectivului regulament au fost respectate dispozițiile Convenției nr. 144/1976 a Organizației Internaționale a Muncii privitoare la consultările tripartite destinate să promoveze aplicarea normelor internaționale ale muncii, adoptată la 2 iunie 1976 la Geneva, ratificată de România prin Legea nr. 96/1992.

În Adresa nr. 6/2016 Federația Projust afirmă că în procesul de elaborare al regulamentului în cauză „nu au fost consultate, în nicio modalitate, organizațiile sindicale ale personalului din justiție sau reprezentanții salariaților”. Astfel, Projust, solicită Inspecției Muncii, în calitate de autoritate competentă, să analizeze și să comunice dacă la elaborarea acestui regulament au fost respectate:

• dispozițiile Convenției nr. 144/1976 a Organizației Internaționale a Muncii privitoare la consultările tripartite destinate să promoveze aplicarea normelor internaționale ale muncii;

• dispozițiile Legii nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare și consultare a angajaților;

• dispozițiile Legii nr. 53/2003 republicată, referitor la consultarea organizațiilor sindicale la elaborarea regulamentului intern.

Potrivit descrierii de pe site-ul oficial, Federația Naționala Sindicală Projust s-a constituit în anul 2007, având drept scop crearea unei noi imagini asupra reprezentării membrilor de sindicat, în principal prin îmbunătățirea comunicării între personalul auxiliar din instante și parchete și între aceștia și cei pe care îi reprezintă în fața autorităților statului, prin implicarea directă a membrilor de sindicat în luarea deciziilor la cel mai înalt nivel, prin conștientizarea factorilor politici, sociali cât și a opiniei publice despre importanța funcției de personal auxiliar din justiție.

Federația Projust a reușit în timpul trecut de la înființare să își atragă alături majoritatea personalului auxiliar din instanțe și parchete, dobândind la numai un an de la înființare reprezentativitate la nivel național.

Pentru mai multe detalii consultați sursa informațiilor, adresele publicate de Federația Projust (www.projust.ro).