Fals în înscrisuri sub semnătură privată. Clasarea sau renunțarea la urmărirea penală și sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea desființării unui înscris (NCPP, NCP, L. nr. 51/1995)

25 ian. 2021
2 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 5 (2 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
434 views
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 849/2017

NCPP: art. 16 lit. a) și lit. f), art. 275 alin. (2), art. 290, art. 291, art. 315 alin. (1) lit. b), art. 339-340, art. 341, art. 549^1; L. nr. 51/1995: art. 3; NCP: art. 290, art. 291 

Inteligența artificială în materie penală

Evaluarea hotărârii atacate și a actelor dosarului, din perspectiva susținerilor ce au constituit motive de critică în fața judecătorului învestit în contestație, relevă caracterul legal și temeinic al încheierii contestate, judecătorul de cameră preliminară din cadrul curții de apel constatând, în mod judicios, că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 549^1 C. proc. pen. pentru dispunerea desființării antecontractului de vânzare cumpărare din 25 iulie 2006 atestat de intimata C. conform art. 3 din Legea nr. 51/1995.

Astfel, se observă că, potrivit dispozițiilor art. 549^1 alin. (1) C. proc. pen., în cazul în care procurorul a dispus clasarea sau renunțarea la urmărirea penală și sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea desființării unui înscris, ordonanța de clasare, însoțită de dosarul cauzei, se înaintează instanței căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, după expirarea termenului prevăzut la art. 339 alin. (4) ori, după caz, la art. 340 sau după pronunțarea hotărârii prin care plângerea fost respinsă.

Prin ordonanța dată în Dosarul nr. x/P/2014 din 10 februarie 2016, a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, printre altele, în baza art. 315 alin. (1) lit. b) rap la art. 16 lit. a) și lit. f) C. proc. pen., s-a dispus, clasarea cauzei privind plângerea formulată de B., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. anterior și uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen. anterior și sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea desființării totale a antecontractului de vânzare-cumpărare din 25 iulie 2006 intervenit între persoana vătămată și A. pe care avocat C. l-a atestat în conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 51/1995 cu privire la identitatea părților, dată și conținut.

Împotriva ordonanței din 10 februarie 2016 dată în Dosarul nr. x/P/2014 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București se reține că a formulat plângere intimata B., plângere ce a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin Ordonanța nr. 114/II-2/2016 din data de 18 aprilie 2016 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, iar ulterior intimata B. s-a adresat cu o plângere judecătorului de cameră preliminară, și prin Încheierea F/CP din 20 septembrie 2016 Curtea de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2016 s-a dispus respingerea, ca nefondată, a plângerii formulate.

Astfel, în raport de cele menționate, Judecătorul de cameră preliminară constată, contrar susținerii contestatoarei în sensul că nu i s-a adus la cunoștință ordonanța de clasare din data de 10 februarie 2016, că din adresa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București din 12 decembrie 2016, aflată la fila 65 dosar Curtea de Apel București rezultă că ordonanța a fost comunicată contestatoarei la data de 02 martie 2016 și ulterior la data de 27 mai 2016, însă aceasta nu a exercitat calea procedurală prevăzută de art. 339-340 C. proc. pen., calea de atac fiind exercitată doar de intimata B.

În același sens, în raport de susținerea apărării relativă la faptul că a formulat cerere de redeschiderea urmăririi penale în Dosarul nr. x/P/1014, se reține că analiza criticilor formulate în prezenta contestație nu pot fi analizate în procedura prevăzută de art. 549^1 C. proc. pen., întrucât soluția de clasare împotriva căreia nu s-a formulat plângere în termenul prevăzut de lege nu poate fi modificată decât în situația în care s-ar dispune redeschiderea urmăririi penale. Astfel, acestea pot fi reluate în procedura redeschiderii urmării penale potrivit dispozițiilor art. 335 alin. (2) C. proc. pen., care se referă la cazul în care au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care s-a întemeiat clasarea.

Prin urmare, având în vedere criticile apărării, prin raportare la limitele judecății, se reține că judecătorul de cameră preliminară, sesizat în baza dispozițiilor art. 549^1 C. proc. pen., nu este competent să analizeze temeinicia sau legalitatea ordonanței de clasare și să constate nelegalitatea urmăririi penale, astfel încât, Judecătorul de cameră preliminară apreciază că nu se mai impune analizarea motivelor invocate de către contestatoarea C., (privind cererea de continuare a urmăririi penale în Dosarul nr. x/P/2014, lipsa unui raport de expertiză, susținerile referitoare la principiul in dubio pro reo, precum și principiul tempus regit actum, că fapta nu constituie infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată) în condițiile în care, pe de o parte, analiza judecătorului de cameră preliminară relativ la legalitatea ori temeinicia ordonanței prin care s-a dispus clasarea excede obiectului sesizării, iar pe de altă parte, legiuitorul a prevăzut o altă cale procedurală prin care persoanele interesate pot supune cenzurii instanței soluția de clasare, respectiv plângerea prevăzută de art. 339-340 C. proc. pen., de care contestatoarea C. nu a înțeles să uzeze împotriva Ordonanței nr. 1038/P/2014 din 10 februarie 2016 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, aceasta fiind exercitată doar de intimata B..

Din coroborarea dispozițiilor art. 315 alin. (2) lit. d) cu cele ale art. 549^1 C. proc. pen. rezultă că sesizarea judecătorului de cameră preliminară are ca obiect și scop desființarea totală sau parțială a unui înscris al cărui caracter fals a fost probat în faza de urmărire penală a procesului, finalizat printr-o soluție de netrimitere în judecată. Așadar, sesizarea formulată de procuror trebuie să-și găsească un fundament probator în dosarul de urmărire penală, acesta fiind punctul de pornire pe baza căruia judecătorul de cameră preliminară, în procedură contradictorie, va putea soluționa sesizarea, administrând, fie din oficiu, fie la cererea părților sau a altor persoane interesate citate în procedură, dacă este cazul, probele necesare pentru deplina stabilire a caracterului fals al înscrisurilor a căror desființare totală ori parțială este solicitată.

Prin urmare, în soluționarea sesizării de desființare a unui înscris falsificat se analizează dacă înscrisul pretins falsificat cuprinde date sau mențiuni necorespunzătoare adevărului, în condițiile în care, așa cum a statuat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 166 din 17 martie 2015, publicată în M. Of., Partea I nr. 264 din 21 aprilie 2015, „nici ordonanța procurorului de clasare sau de renunțare la urmărire penală prin care decide cu privire la raportul de drept penal analizat și nici încheierea judecătorului prin care se soluționează plângerea împotriva acestor soluții ale procurorului, în baza art. 341 C. proc. pen., nu au autoritate de lucru judecat în fața judecătorului de cameră preliminară care urmează a se pronunța în conformitate cu prevederile art. 549^1 C. proc. pen. Totodată, prin aceeași decizie Curtea Constituțională a statuat că procedura specială reglementată de art. 549^1 C. proc. pen. vizează o atribuție a judecătorului de cameră preliminară în care acesta decide asupra fondului cauzei, respectiv cu privire la desființarea unui înscris, ceea ce implică o decizie a acestuia cu privire la elementele esențiale ale raportului de conflict – faptă, persoană și vinovăție, motiv pentru care trebuie să se desfășoare cu respectarea garanțiilor procedurale referitoare la soluționarea cauzei în ședință publică, în condiții de contradictorialitate și oralitate, precum și cu respectarea garanțiilor constituționale și convenționale referitoare la dreptul la proces echitabil și dreptul la apărare.

Prin urmare, analizând contestația formulată prin prisma criticilor formulate ce vizează respingerea propunerii de desființare a înscrisului, Judecătorul de cameră preliminară reține că sfera de incidență a noțiunii de înscris falsificat, în sensul art. 549^1 C. proc. pen., cuprinde atât înscrisurile falsificate sub aspect material, prin contrafacerea scrierii sau a subscrierii sau prin alterarea în orice alt mod a conținutului, cât și înscrisurile falsificate sub aspect intelectual, prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări, atât oficiale, cât și sub semnătură privată.

În ceea ce privește realitatea celor consemnate în antecontractul de vânzare cumpărare nr. 43 din 25 iulie 2006 aparent intervenit între B. și A. pe care intimata în calitate de avocat l-a atesta în conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 51/1995, Judecătorul de cameră preliminară, contrar susținerii contestatoarei, din actele de urmărire penală, reține că filele 32-46 vol. I dosar urmărire penală se află raportul de constatare criminalistică din 28 ianuarie 2016, întocmit de expert din cadrul Serviciului Criminalistic din cadrul Ministerului Administrației și Internelor în care se concluzionează că semnăturile de la rubrica promitent vânzător de pe cele două exemplare ale antecontractului atestat din 25 iulie 2006 au fost probabil executate de B. și nu se poate stabilit data exactă a încheierii antecontractului. De asemenea, la file 148-154 vol. I dosar urmărire penală se află raportul de constatare tehnico științifică din 1 noiembrie 2013, întocmit de expert criminalist autorizat din cadrul Ministerului Administrației și Internelor prin care s-a concluzionat că semnătura de la rubrica promitent vânzător de pe antecontractul de vânzare cumpărare încheiat la data de 25 iulie 2006 nu a fost executată de B.

Ca atare, chiar în condițiile în care s-a dispus o soluție de clasare de către procuror, determinat de intervenția unei cauze de înlăturare a răspunderii penale, în speță art. 16 lit. a) și lit. f) C. proc. pen., judecătorul instanței de fond a apreciat, în mod corect, că niciunul dintre cele două rapoarte de constatare nu confirmă certitudinea executării semnăturii de către intimata B., concluziile acestora relevă caracterul fals al antecontractului de vânzare cumpărare din 25 iulie 2006 pe care intimata C. l-a atestat în conformitate cu art. 3 din Legea nr. 51/1995.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

În același sens sunt și declarațiile intimatei B. din 04 noiembrie 2015 fila 70-72 vol. I (nu m-am prezentat în fața acestei avocate pentru a semna (…) nu am semnat acest antecontract (…) solicit cercetarea penală a avocatei) și ale contestatoarei C. din 15 octombrie 2015 fila 60-61 vol. I (într-adevăr acesta a revenit cu actul semnat de B.) 09 februarie 2015 fila 17-20 vol. I (a fost singurul act la care am fost de acord să nu fie prezente părțile în fața mea la momentul semnării). De asemenea, se reține, în acord cu judecătorul de cameră preliminară de la fond, în urma verificărilor efectuate așa cum rezultă din încheierile de ședință din 23 februarie 2017, 23 martie 2017 și 20 aprilie 2014 nu au fost înregistrate și nici soluționate anterior cauze având ca obiect anularea sau constatarea nulității sau desființarea antecontractului din cauză.

Față de cele anterior expuse, se constată că, în mod legal și temeinic, judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel București a reținut că antecontractul de vânzare cumpărare din 25 iulie 2006 pe care intimata C. l-a atestat în conformitate cu art. 3 din Legea nr. 51/1995 este un înscris cu caracter fals cu privire la identitatea părților, dată și conținut și l-a desființat.

Prin urmare, în baza art. 549^1 alin. (7) lit. a) C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația declarată de intimata C. împotriva Încheierii nr. F/CP din data de 11 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2016, iar în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatoarea la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Sursa informației: www.scj.ro.

Fals în înscrisuri sub semnătură privată. Clasarea sau renunțarea la urmărirea penală și sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea desființării unui înscris (NCPP, NCP, L. nr. 51/1995) was last modified: ianuarie 24th, 2021 by Redacția ProLege

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter