Facilități fiscale pentru activități de cercetare-dezvoltare: Ce prevede legislația? Ce se întâmplă în practică? Exemple

Facilitățile fiscale pentru cercetare-dezvoltare sunt oferite de mai multe țări și pot constitui un avantaj competitiv în atragerea de investiții în proiecte ce implică activități de cercetare-dezvoltare și în dezvoltarea accelerată a societăților care întreprind astfel de activități. În România, stimulentele fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, existente în Codul fiscal, sunt următoarele:

− Deducerea suplimentară, în proporție de 50%, a cheltuielilor efectuate pentru activitățile de cercetare-dezvoltare;

− Aplicarea metodei de amortizare accelerată în cazul aparaturii și echipamentelor destinate activităților de cercetare-dezvoltare;

− Scutirea de impozit pe venit pentru angajații care lucrează în proiecte de cercetare-dezvoltare;

− Scutirea de impozit pe profit pentru contribuabilii cu activități exclusiv de cercetare – dezvoltare în primii 10 ani de activitate.

Spre exemplu, beneficiul obținut din aplicarea facilității de deducere suplimentară a cheltuielilor poate conduce la o economie de 8% din valoarea investițiilor în proiecte de cercetare-dezvoltare (de exemplu 8% reprezentând reducere în impozitul pe profit final de plată). Banii astfel economisiți pot fi direcționați pentru a sprijini alte activități/inițiative de afacere la nivelul societăților în cauză.

Totuși, în România, cadrul legislativ aplicabil pentru accesarea acestor facilități nu este unul foarte prietenos cu contribuabilii și nicidecum facil.

Mai exact, cadrul legislativ pentru accesarea acestor facilități este compus, momentan, din Codul Fiscal, Ordonanța de Guvern nr. 57/2002 privind cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, aprobată cu modificări și completări ulterioare, dar și Ordinul comun nr. 1056/4435/2016 din 5 iulie 2016 pentru aprobarea Normelor privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la calculul rezultatului fiscal emis de Ministerul Finanțelor Publice și de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice. În plus, este aplicabil și Ordinul nr. 350 din 30 mai 2019 emis de către Ministerul Educației și Cercetării pentru constituirea registrului experților pe domenii de cercetare-dezvoltare. Nu în ultimul rând, Ordinul 1056/4435/2016 face trimitere și la ghidul specific emis de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – Manualul Frascati.

Care sunt condițiile în prezent?

Pe scurt, pentru a putea beneficia de aceste facilități fiscale, o activitate sau un proiect pot fi considerate eligibile, conform legii, dacă îndeplinesc simultan următoarele 5 criterii:

1. Criteriul de noutate: se referă la un produs nou/modernizat, tehnologie nouă/modernizată, serviciu nou/modernizat, care aduc un plus de cunoaștere la tehnologiile actuale din industria respectivă.

2. Criteriul de creativitate: se referă la dezvoltarea de noi concepte, metode, etape pentru îndeplinirea obiectivului proiectului/proiectelor.

3. Criteriul de incertitudine: un proiect de cercetare-dezvoltare, în general, implică incertitudini cu privire la costuri, perioada de timp necesară pentru a obține rezultatul dorit și, în același timp, dacă se poate atinge scopul proiectului și în ce măsură.

4. Criteriul de demers sistematic – proiectul trebuie desfășurat într-o manieră sistematică, adică este planificat, îi sunt alocate resurse (timp și personal specializat) și un buget.

5. Criteriul de transferabilitate/reproductibilitate al rezultatului: rezultatul obținut (inclusiv cel negativ dacă nu s-a obținut rezultatul dorit) trebuie să fie transferabil/reproductibil după finalizarea proiectului.

Materialul integral poate fi accesat aici.