Existența cazului de revizuire. Întâmplare, situaţie, stare care, în mod autonom sau în coroborare cu alte probe, poate duce la dovedirea netemeiniciei hotărârii

• NCC: art. 997
• NCPP: art. 275 alin. (2) și (6)
• NCPP: art. 421 pct. 1 lit. b)
• NCPP: art. 452
• NCPP: art. 453 alin. (1) lit. a)
• NCPP: art. 455
• NCPP: art. 456
• NCPP: art. 459

Prin sentința penală nr. 29 din 12 iulie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul art. 459 alin. (5) din C. proc. pen. cu referire la art. 459 alin. (3) lit. e) și art. 453 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă în principiu, cererea de revizuire a sentinței penale cu nr. 17/01.03.2016, pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul x/2013, rămasă definitivă la data de 30.06.2017 prin decizia penală nr. 251/A/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, formulată de către condamnatul revizuent A., iar în baza disp. art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. a fost obligat revizuentul să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de 150 RON.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 288/A din 6 noiembrie 2018)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând apelul formulat, în baza actelor și lucrărilor de la dosar și în raport cu criticile formulate, Înalta Curte constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:

Revizuirea constituie o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de instanțele penale, având caracterul unei căi de atac de retractare care permite instanței penale să revină asupra propriei sale hotărâri și, în același timp, caracterul unei căi de atac de fapt, prin care sunt constatate și înlăturate erorile judiciare în rezolvarea cauzelor penale. Revizuirea se formulează împotriva unei hotărâri care a dobândit autoritate de lucru judecat, în temeiul unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, descoperite după judecată și care fac dovada că aceasta se întemeiază pe o eroare judiciară.

Înalta Curte urmează a analiza cererea de revizuire prin raportare la dispozițiile art. 459 din C. proc. pen., având în vedere dispozițiile invocate prev. de art. 453 lit. a) din C. proc. pen.

Potrivit dispozițiilor art. 453 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută atunci când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinica hotărârii pronunțate în cauză.

În conformitate cu dispozițiile art. 459 alin. (3) C. proc. pen., instanța, în vederea stabilirii admisibilității în principiu, examinează dacă: a) cererea a fost formulată în termen și de o persoană dintre cele prevăzute la art. 455; b) cererea a fost întocmită cu respectarea prevederilor art. 456 alin. (2) și (3); c) au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procedurilor penale; d) faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de revizuire care a fost judecată definitiv; e) faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea conduc, în mod evident, la stabilirea existenței unor temeiuri legale ce permit revizuirea; f) persoana care a formulat cererea s-a conformat cerințelor instanței dispuse potrivit art. 456 alin. (4). Potrivit alin. (5), în cazul în care instanța constată neîndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (3), dispune prin sentință respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă.

Analizând motivele formulate de apelantul revizuient A., Înalta Curte reține că a fost invocat cazul de revizuire prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., motivarea fiind existența pe rolul Tribunalului București a dosarelor nr. x/2017 și nr. y/2018 ce au ca obiect proprietate intelectuală și ordonanță președințială, prin care a fost creată premisa existenței dreptului de a folosi UNBR, marcă înregistrată.

Având în vedere dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., constituie asemenea fapte sau împrejurări orice întâmplare, situație, stare care, în mod autonom sau în coroborare cu alte probe, poate duce la dovedirea netemeiniciei hotărârii. Prin urmare, pentru a exista cazul de revizuire menționat, faptele sau împrejurările invocate sau faptele probatorii și mijloacele de probă ce urmează a fi administrate în cauză trebuie să fie noi.

Astfel, față de motivele invocate de revizuient în cererea introductivă și reiterate în apel, respectiv obiectul dosarele nr. x/2017 – proprietate intelectuală și nr. x/2017 – ordonanță președințială și faptul că pe cale de ordonanță președințială s-a dispus încetarea folosirii mărcii UNBR de către entitatea paralelă până la soluționarea definitivă a cauzei, Înalta Curte constată că, susținerile revizuientului în sensul existenței unor fapte și împrejurări noi, respectiv că s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză nu-și găsesc corespondent în criticile pe care le-a subsumat cazului de revizuire prev. de art. 453 lit. a) din C. proc. pen.

Prin urmare, nu pot fi considerate probe noi, în sensul cerut de articolul anterior menționat pronunțarea asupra unor cereri de ordonanță președințială, care presupun măsuri vremelnice și nu tranșează probleme de fond și nu echivalează cu recunoașterea vreunui drept al revizuientului.

Așadar, motivele invocate nu se încadrează în dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., întrucât pronunțarea unor sentințe în procedura ordonanțelor președințiale nu pot fi apte a conduce la revizuirea unor sentințe penale rămase definitive.

Înalta Curte constatând că nu sunt îndeplinite cerințele impuse cumulativ de art. 452 și art. 459 alin. (3) din C. proc. pen., aspectele susținute nu pot conduce la stabilirea unor temeiuri legale ce permit revizuirea, astfel că, în mod corect, instanța de fond a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuientul A., întrucât susținerile acesteia nu se circumscriu cazului de revizuire invocat, așa cum este reglementat de dispozițiile art. 453 lit. a) din C. proc. pen.

Înalta Curte reține că simpla invocare a unor temeiuri de revizuire nu pot conduce la admiterea în principiu a cererii de revizuire, având în vedere că nu sunt îndeplinite condițiile cu privire la existența cazului de revizuire prev de art. 453 lit. a) din C. proc. pen. Prin urmare, constată că, în mod corect, a reținut instanța de fond că, în raport de dispozițiile art. 997 C. civ., pronunțarea asupra unei cereri de ordonanță președințială nu echivalează cu recunoașterea vreunui drept al reclamantului și cu atât mai puțin al pârâtului și a constatat că motivele dezvoltate în sprijinul cazului de revizuire prev. de art. 453 lit. a) din C. proc. pen. nu pot fi circumscrise acestui caz de revizuire, faptele și mijloacele de probă în baza cărora a fost formulată cererea de revizuire neconducând, în mod evident, la stabilirea unor temeiuri legale ce permit revizuirea.

Față de aceste considerente, instanța de control judiciar constată că nu au fost invocate temeiuri legale privind redeschiderea procedurilor penale conform art. 459 alin. (3) lit. c) din C. proc. pen. prin raportare la lit. e) al aceluiași articol.

Constatând că motivul invocat de revizuent nu se încadrează în cazul de revizuire expres prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte în baza art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, apelul declarat de revizuentul A. împotriva sentinței penale nr. 29 din data de 12 iulie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2018.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelantul revizuient la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 260 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.