Exercitarea nejustificată a unei căi de atac împotriva soluției de respingere a cererii privind recunoașterea unei condamnări străine

• Constituția României: art. 126
• Constituţia României: art. 129
• Constituţia României: art. 21
• NCPP: art. 275 alin. (6)
• NCPP: art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. a)
• NCPP: art. 585
• NCPP: art. 597 alin. (7)

Prin decizia penală nr. 223/CO din data de 31 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 585 C. proc. pen., s-a respins, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul A. împotriva sentinței penale nr. 370 din 27 iulie 2023 pronunțată de Tribunalul Timiș, dispunându-se obligarea contestatorului la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat și plata din fondurile Ministerului Justiției, către Baroul Timiș, a sumei de 340 de RON, reprezentând onorariu avocat din oficiu.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut, în esență, că prin sentința penală nr. 370 din 27 iulie 2023 pronunțată de Tribunalul Timiș, în temeiul art. 585 alin. (1) C. proc. pen. și art. 147 alin. (2), (3) din Legea nr. 302/2004, s-a respins cererea condamnatului A. de recunoaștere, pe cale incidentală, a sentinței penale din 27 iunie 2018, pronunțată în dosar nr. x/1053 de Tribunalul Chambre des Appels Correctionnels de la Cour D’Appel D’Aix en Provence -19 CH din Franța, definitivă la 8 august 2018 și de contopire a pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin aceasta cu pedeapsa de 5 ani și 1 lună închisoare aplicată prin sentința penală nr. 438 din 15 iulie 2019 pronunțată de Tribunalul Timiș, definitivă prin decizia penală nr. 815/A din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Timișoara, constatându-se că nu este îndeplinită condiția prev. de art. 147 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, ca pedeapsa (a cărei recunoaștere se solicită) să fie executată în întregime sau considerată ca fiind executată în statul străin, iar acest aspect să fie confirmat de autoritățile străine.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 116 din 8 februarie 2024)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de control al hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Astfel, dând eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor art. 13 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice.

În aceste condiții, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților, și din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României, iar încălcarea acestora atrage sancțiunea inadmisibilității.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Raportând aceste considerații teoretice la datele concrete ale speței, Înalta Curte constată că obiectul prezentei contestații îl constituie decizia penală nr. 223/CO din data de 31 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, prin care, în temeiul art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 585 C. proc. pen., s-a respins, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul A. împotriva sentinței penale nr. 370 din 27 iulie 2023 pronunțată de Tribunalul Timiș, prin care s-a respins cererea acestuia de recunoaștere, pe cale incidentală, a unei hotărâri de condamnare pronunțate de autoritățile judiciare franceze și de contopire a pedepsei recunoscute cu pedeapsa în executarea căreia se află.

Această hotărâre, fiind pronunțată în calea de atac a contestației prev. de art. 597 alin. (7) C. proc. pen. (dispoziție comună în materia executării hotărârilor penale) raportat la art. 425¹ alin. (1) C. proc. pen., este definitivă.

Astfel, potrivit art. 425^1 alin. (7) C. proc. pen., contestația se soluționează prin decizie, care nu este supusă niciunei căi de atac.

Totodată, potrivit art. 425^1 alin. (1) C. proc. pen., calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.

Pentru considerentele prezentate, constatând că, în speță, contestatorul condamnat A. a formulat contestație împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibile de reformare prin promovarea unei căi de atac, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., raportat la art. 597 alin. (7) și art. 585 C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac exercitată de acesta.

În consecință, în temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul condamnat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, urmând ca, în temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru acesta, în cuantum de 340 RON, se fie plătit din fondul Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.