Exercitarea contestaţiei la executare împotriva hotărârii penale de condamnare. Emiterea unui nou mandat pentru noua pedeapsă rezultantă aplicată (NCPP)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 223/2019

NCPP: art. 275 alin. (6), art. 597, art. 598 alin. (1), art. 599

În conformitate cu dispozițiile art. 598 alin. (1) C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

Procedurile de rezolvare a incidentelor ivite în cursul executării hotărârii penale definitive sunt reglementate în Capitolul IV din C. proc. pen., acestea vizând exclusiv aspecte ce țin de executarea hotărârii și nu de fondul cauzei. Tocmai de aceea legiuitorul le-a reglementat în cadrul fazei de executare a hotărârilor penale definitive și nu la capitolul privitor la căile de atac extraordinare.

Prin urmare, prin contestația la executare se soluționează anumite incidente limitativ prevăzute de lege, ivite în cursul punerii în executare a hotărârilor penale definitive sau în cursul executării pedepsei, cu scopul de a se asigura conformitatea cu legea penală a executării hotărârilor judecătorești, fără însă a se putea schimba sau modifica soluția care se bucură de autoritate de lucru judecat.

Contestația la executare este doar un mijloc procesual, cu caracter jurisdicțional, care poate fi folosit înainte de punerea în executare a hotărârii penale definitive, dacă s-a ivit un incident prevăzut de lege până la acest moment, în cursul executării, dacă incidentul s-a ivit în perioada executării și chiar după ce s-a executat pedeapsa, dar în legătură cu executarea ei.

Prin intermediul contestației la executare se asigură punerea în executare și executarea propriu – zisă a hotărârii penale definitive în conformitate cu legea, prin aplicarea acelor dispoziții de drept penal și drept procesual penal care se referă la executarea unei hotărâri.

În cazul prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.. „când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare”, împiedicarea la executare trebuie să se datoreze unor cauze legale prin care nu se poate pune în executare hotărârea sau nu poate continua executarea acesteia.

În raport de dispozițiile legale anterior menționate, Înalta Curte constată că motivele invocate de judecătorul delegat din cadrul Biroului Executări Penale al Judecătoriei Sectorului 2 București nu pot constitui un temei pentru exercitarea contestației la executare împotriva hotărârii penale de condamnare, întrucât, nu este vorba despre o nelămurire sau o împiedicare la executare, deoarece instanța de recurs nu ar fi putut proceda în altă modalitate decât aceea în care a făcut-o deja, respectiv a aplicat o pedeapsă legală și a emis un nou mandat de executare a pedepsei închisorii.

Criticile invocate se referă la faptul că a fost anulat M.E.P.I. emis în baza Sentinței penale nr. 353 din aprilie 2018 a Judecătoriei Sector 2 București, astfel că, pedepsele aplicate în cauză au fost, repuse în individualitatea lor și contopite cu alte pedepse aplicate pentru infracțiunile concurente, fiind emis un nou mandat pentru noua pedeapsă rezultantă aplicată, din executarea căreia inculpatul a fost eliberat condiționat la data de 9.01.2019. Instanța de casație nu ar fi putut proceda altfel având în vedere cadrul procesual în care s-a dispus cu privire la mandatul de executare a pedepsei.

De altfel, problema nu reprezintă M.E.P.I. emis în baza deciziei penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ci a pedepsei care a fost modificată, chestiune ce va trebui rezolvată de către instanța de executare sau cea corespunzătoare conform art. 597 C. proc. pen.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 599 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție, va respinge, ca nefondată, contestația la executare formulată de judecătorul delegat din cadrul Biroului Executări Penale al Judecătoriei Sectorului 2 București împotriva Deciziei penale nr. 77/RC din 27 februarie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2018, privindu-l pe condamnatul A..

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 130 RON, va rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.