Exercitarea căilor de atac. Condiţiile cererii de recurs. Nulitatea recursului (NCPC, Constituția României)

28 aug. 2018
Vizualizari: 5317
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 14/2018

NCPC:  art. 13 alin. (2), art. 407 alin. (1), art. 486 alin. (1) și (3) lit. a) și c) și e), art. 488 alin. (1), art. 489 alin. (1) și (2), art. 493 alin. (5); Constituția României: art. 129

Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părții în favoarea căreia se exercită recursul, numele, prenumele și domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și numele și prenumele consilierului juridic care întocmește cererea. Prezentele dispoziții se aplică și în cazul în care recurentul locuiește în străinătate;

b) numele și prenumele, domiciliul sau reședința ori, după caz, denumirea și sediul intimatului;

c) indicarea hotărârii care se atacă;

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat;

e) semnătura părții sau a mandatarului părții în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic.

Alin. (3) al art. 486 C. proc. civ. prevede faptul că mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Cererea de recurs formulată de reclamantul A. nu îndeplinește condițiile prevăzute sub sancțiunea nulității, conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că nu a fost indicată hotărârea care se atacă și nici motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea acestora.

Exercitarea căilor de atac are ca efect punerea în mișcare a controlului judiciar îndeplinit de instanțele superioare asupra hotărârilor instanțelor inferioare și este guvernată de principiul legalității căilor de atac, prevăzut și de art. 129 din Constituție, care se referă la elemente, precum obiectul căii de atac, subiectele acesteia, termenele de exercitare, ordinea în care acestea se exercită.

În lipsa indicării de către parte a hotărârii judecătorești cu privire la care se solicită a se exercita controlul de nelegalitate, instanța nu poate analiza legalitatea căii de atac, fiecare hotărâre judecătorească fiind suspusă anumitor căi de atac, în anumite termene legale.

În cauza de față, reclamantul A. nu a indicat hotărârea judecătorească împotriva căreia a exercitat recursul și, față de lipsa motivelor de nelegalitate, nici nu este posibilă identificarea hotărârii care se atacă.

Recursul se motivează, conform art. 407 alin. (1) C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs, iar potrivit art. 489 alin. (1), recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Aceeași sancțiune intervine și în cazul prevăzut de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv atunci când motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate, limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. întrucât, potrivit legii, nu orice nemulțumire a părții poate duce la casarea sau modificarea unei hotărâri.

În speță, se constată că recurentul a formulat o cerere de recurs în Dosarul nr. x/118/2016 al Curții de Apel Constanța, secția I civilă, cerere care cuprinde numele, prenumele, domiciliul și semnătura părții.

Întrucât recurentul nu a indicat hotărârea atacată și nici nu a motivat recursul, neformulând motive de nelegalitate dintre cele prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și, cum în cauză, nu pot fi reținute motive de ordine publică,

Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului, admițând excepția cu acest obiect.

Sursa informației: www.scj.ro.

 

Exercitarea căilor de atac. Condițiile cererii de recurs. Nulitatea recursului (NCPC, Constituția României) was last modified: august 28th, 2018 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.