Executorul judecătoresc are nevoie de actorii forței publice pentru îndeplinirea misiunii sale, sunt materii noi unde legea îi oferă un sprijin nou

Nicolae Cîrstea: Pornind de la titlul conferinței, aș vrea să vă întreb: Ce este clasic și ce este modern în această materie, din punctul dumneavoastră de vedere?

Sevastian Cercel: Bună seara vă spun și eu. Mai întâi să spun că sunt foarte bucuros să particip la această ediție a conferinței organizate de colegii și prietenii de la Tîrgu Mureș. Sunt, de asemenea, bucuros să-i întâlnesc pe colegii din țară. Executorul este, a fost și va fi depozitarul forței publice în materia executării silite, faza finală și foarte importantă a procesului civil. Întreaga lui activitate este îndreptată spre buna administrare a justiției, ceea ce face din el un actor esențial, important al statului de drept. Este o certitudine, ar fi, să spunem, latura clasică a problemei, a viziunii profesionale, actualizarea mijloacelor juridice pe care legiuitorul i le oferă executorului; ceea ce se întâmplă și în sistemul nostru, prin modificările legislative absolut firești în această materie ar putea să constituie dimensiunea modernă. Executorul judecătoresc are nevoie de actorii forței publice pentru îndeplinirea misiunii sale, sunt materii noi unde legea îi oferă un sprijin nou, să spunem. Iată – pentru a mă lega de un subiect pe care eu l-am prezentat –, în materia executării hotărârilor judecătorești referitoare la minori este obligatorie participarea reprezentantului Direcției Generale de Asistență Socială și de Protecție a Copilului, autoritate cu competențe în materie care, prin prezența și prin implicarea ei, prin reprezentant, asigură buna desfășurare, executarea în bune condiții a hotărârilor respective.

Ce este foarte important este că la Tîrgu Mureș un astfel de eveniment are deja un istoric național, se desfășoară conferința sub egida și cu sprijinul UNEJ. Am fost plăcut surprins să constat că, într-o perioadă de vacanță încă, prezența colegilor din țară și din străinătate este foarte serioasă, dezbaterile au fost foarte interesante. Colegii din Republica Moldova, o parte dintre dumnealor au susținut chiar acum, până de curând, depășind termenul prevăzut în program, au adus probleme din Republica Moldova, cumva în oglindă cu cele ridicat în dreptul nostru.

Sunt bucuros că sunt prezent aici; sunt bucuros că am șansa să întâlnesc, la Tîrgu Mureș, colegi din profesia executorilor judecătorești, dar și colegi din mediul academic – o dovadă că profesorul Eugen Hurubă, care de multă vreme, înțeleg că de la începutul acestui eveniment, îl organizează, îl coordonează, a găsit formatul cel mai potrivit al unei astfel de dezbateri. Și tot din modern face parte următoarea chestiune: De ceva vreme, unde mă duc, Universul Juridic este de față. Înțeleg că și la această conferință.

Nicolae Cîrstea: Dle decan Sevastian Cercel, din perspectiva dumneavoastră ce consacră legiuitorul, respectiv mediul academic românesc – clasicul sau modernul, în această materie?

Sevastian Cercel: E o întrebare foarte frumoasă și aș porni de la ideea că organizarea unei conferințe cu tema „Procesul civil și executarea” este un moment de dialog profesional benefic și pentru teoria și practica dreptului în general. Este o întâlnire a teoriei cu practica provocată, în această situație fericită, de colegii din mediul academic care au și șansa, și-au asumat și responsabilitatea unei misiuni într-o profesie juridică. De altfel, este esențial – și în ultima vreme foarte bine înțeles – că dialogul între profesiile juridice are doar rezultate bune, chiar dacă nu întotdeauna problemele sunt văzute – și nici nu trebuie să fie văzute – la fel. Din perspectiva cetății universitare, dintotdeauna studentul de la Drept și-a dorit să înțeleagă practica înainte de a parcurge teoria. Sau mai repede, în alt ritm decât cel pe care-l impune parcursul academic. Pentru că dreptul, viața în general înseamnă drept. Dreptul ne urmărește în toate momentele noastre importante, dacă privim din perspectiva dreptului civil, de la naștere până la moarte – ambele, evenimente juridice în care nu noi decidem; suntem doar implicați, atrași.

Studentul de la Drept are în planul de învățământ, de multă vreme, tradițional – clasic adică – discipline de genul practică de specialitate într-un domeniu sau altul, sau pur și simplu practică de specialitate. Se înțelege foarte bine acest lucru și în mod obișnuit s-a pus accent pe aceste discipline, dar după anii ’90 o vreme au fost niște sincope. Nu este ușor pentru facultățile de drept să organizeze, să mențină la nivelul cel mai potrivit, cel mai bun, disciplinele respective fără concursul profesiilor juridice. De altfel, una dintre motivațiile profesorului care vine din amfiteatru într-o arenă a practicii este de a-și îmbogăți mereu argumentația, de a înțelege; învățăm toată viața. O întâlnire ca cea de astăzi este – pentru mine cel puțin – un bun prilej de a înțelege problemele pe care le găsim în programul conferinței, dar și de a vedea perspectiva celuilalt. Există tendința, atunci când stai prea mult în laborator, să crezi că lumea se reduce la experimentul tău. Dreptul nu îți permite, însă, acest lucru.

Nicolae Cîrstea: Foarte frumos spus, dle decan.

Sevastian Cercel: Cred că relația mediul academic-mediul profesional este esențială pentru dreptul românesc – pentru drept în general – și oferă studentului de astăzi o șansă pentru un bun profesionist mâine. Cred cu tărie lucrul acesta și se vede în ultima vreme că este o idee pe care o promovează toate facultățile de drept. Eu n-o să închei această intervenție fără a-mi duce la capăt intenția din finalul primei intervenții, și anume: Mă bucur tare mult să vă întâlnesc oriunde este un eveniment juridic, o conferință, o dezbatere – Hexagonul Facultăților de Drept, lansarea unor cărți… Faceți un lucru extraordinar, de altfel v-ați și asumat o misiune când ați constituit grupul dumneavoastră și l-ați numit Universul Juridic. Sunt mijloace moderne prin care ideile mediului academic ajung către practica dreptului și practicienii dreptului pot să transmită problemele reale – iată, în cazul nostru ale executării silite – către laborator.

Nicolae Cîrstea: Așa este, dle decan. Este, până la urmă, un liant pe care, folosind mijloace moderne, încercăm să-l aducem în interiorul mediului juridic. Dle decan Sevastian Cercel, din perspectiva civilă asupra acestei materii cum apreciați clasicul și modernul? Ce apreciați că este clasic și ce este modern din perspectivă civilă în această materie?

Sevastian Cercel: Executarea silită pune punct unei situații conflictuale între reclamant și pârât. Și în felul acesta restabilește starea de legalitate. O hotărâre judecătorească foarte bună, care interpretează și aplică corect legea, dar care nu e pusă în executare este inutilă. Ar fi multe de spus, aș remarca un singur lucru: În multe materii reglementate de Noul Cod de procedură civilă au fost aduse la zi soluțiile juridice, ținându-se seama de jurisprudența bogată, într-o materie sau alta a CEDO – și acesta este un lucru extraordinar. Procesul a fost absolut necesar și soluțiile juridice găsite de legiuitorul român, după mine sunt bune, foarte bune. Este adevărat că avem tendința, de multe ori, să credem că schimbarea legii este soluția universală. Eu cred că nu. Sigur în Drept civil, posibil uneori și în procedura civilă; posibil și în executarea silită. Există, la acest moment, testul focului, adică al aplicării Noului Cod de procedură civilă; există, la acest moment, multe dispute doctrinare; există mecanisme de punere, dacă vreți, prin mecanismele legale, de aplicare unitară a unor dispoziții legale. Am văzut chiar în intervențiile participanților de astăzi, de la aprecieri la critici cu privire la reglementări. În principiu, nu cred că este o grabă, când vorbim de Noul Cod de procedură civilă, cu mici excepții, despre care nu e cazul să discutăm acum, să se intervină normativ. Interpretarea dreptului – spunea foarte frumos dl profesor Drăghici – este indispensabilă aplicării lui corecte. Cred că profesia, care astăzi are o conferință așa de frumoasă, reușește să facă față cu brio, în această ultimă fază a procesului civil și aplică corect, consecvent, dispozițiile în materie. Sunt lucrări de specialitate în doctrină, pe care le cunoașteți și dumneavoastră foarte bine, care mențin mereu analiza clasic-modern la zi. Sunt lucrări foarte voluminoase, multe publicate chiar de editura dumneavoastră, așa încât, student sau practician, ar trebui să am răbdare să le parcurg în liniște.

Nicolae Cîrstea: Mulțumesc, foarte frumos discursul dumneavoastră.