Executarea silită a insolvenţei: De la liberarea de sechestre penale la eliberarea de certitudini

28 mai 2019
Articol UJ Premium
Vizualizari: 3914
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

În al doilea rând, observăm că dacă este permisă accesarea executării silite pentru creanțele curente, acestea beneficiază de un avantaj net față de creanțele anterioare, care sunt obligate să aștepte plata printr‑un plan de reorganizare. Art. 16 alin. (1) din Constituție reglementează principiul egalității: „cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”. Creanța anterioară este blocată prin efectul art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, masa activă fiind protejată și afectată derulării procedurii, dar creanța curentă se poate îndestula tocmai din valorificarea acestor active. Art. 44 din Constituție garantează dreptul la pro­prietate, statuând la alin. (1) că „dreptul de proprietate, pre­cum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege”, iar la alin. (2) că „Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular (…)”. Referindu‑ne și la Proto­colul 1 al Convenției europene a drepturilor omului, aflăm că „Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevă­zute de lege și de principiile generale ale dreptului interna­țional”. Trebuie doar să întrebăm dacă dreptul de proprietate privind bunul necorporal, creanța bănească, înscrisă în tabelul creanțelor, mai este protejat și are parte de tratament egal, dacă în timp ce este forțată să aștepte, masa activă este diminuată prin executarea creanțelor curente.

În al treilea rând, egalitatea de tratament este din nou neso­cotită chiar între creanțele curente, cât timp creditorul bugetar poate emite direct un titlu executoriu și trece la executarea silită, pe când creditorul non‑bugetar trebuie să se adreseze prima dată cu o cerere către administratorul judiciar și dacă are neșansa ca acesta să‑i răspundă afirmativ, sens în care i se va recunoaște caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, adresa practicianului în insolvență nu va valora titlu execu­toriu. Astfel, chiar dacă vorbim despre două creanțe curente născute la aceeași dată, cu același cuantum, creanța bugetară este net avantajată față de creanța non‑bugetară, care trebuie să se roage de administratorul judiciar să îi răspundă negativ, ca să se poată merge mai departe la judecătorul‑sindic și să obțină de la acesta o hotărâre judecătorească cu valoare de titlu executoriu. Timp în care creditorul bugetar deja își va fi îndestulat creanța.

3. Recul al avântului

Oricâte argumente am înșira, nu există o frază miraculoasă care, odată rostită, să conducă la luminarea drumului execu­tării silite în insolvență. Și la retragerea colectivă a somațiilorși popririlor ANAF. Legea nu se face, ci o facem. Este timpul pentru acțiune și îndrăzneală. Fereastra imaginației a stat deschisă.

Executarea silită a insolvenței: De la liberarea de sechestre penale la eliberarea de certitudini was last modified: iunie 3rd, 2019 by Adrian Ștefan Clopotari

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice