Executarea mandatului european de arestare. Principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce

• Legea nr. 302/2004: art. 107 alin. (3)
• Legea nr. 302/2004: art. 112 alin. (1)
• Legea nr. 302/2004: art. 58 alin. (1)
• Legea nr. 302/2004: art. 84
• Legea nr. 302/2004: art. 85
• Legea nr. 302/2004: art. 86
• Legea nr. 302/2004: art. 88
• Legea nr. 302/2004: art. 96
• Legea nr. 302/2004: art. 98 alin. (2) lit. c)
• NCPP: art. 275 alin. (2)
• NCPP: art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b)

Prin sentința penală nr. 84 din 06 decembrie 2017 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. x/2017, s-a admis cererea formulată de autoritățile judiciare din Belgia cu privire la executarea mandatului european de arestare din 30 octombrie 2017, dat în dosarul nr. KO.IAA.21-17, emis de Parchetul Procurorului Regelui de pe lângă Tribunalul de Primă Inatanță Flandra Occidentală – diviziunea Courtrai, Belgia, cu privire la persoana solicitată A. , aflat în stare de detenție în Penitenciarul Botoșani.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 135 din 15 februarie 2018)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând contestația formulată de persoana solicitată A., Înalta Curte constată că este nefondată pentru considerentele care se vor arăta în cele ce urmează:

Potrivit dispozițiilor art. 84 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.

Alin. (2) al acelui text statuează că „mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002, publicată în jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002”.

Din dispozițiile art. 85 și urm. din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, rezultă că rolul instanței române în această procedură se rezumă la verificarea condițiilor de formă ale mandatului, la soluționarea eventualelor obiecțiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum și la motivele de refuz al predării pe care aceasta le invocă.

Cât privește conținutul și forma mandatului european de arestare, acestea sunt prevăzute în art. 86 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare trebuind să conțină, pe lângă celelalte elemente stipulate în mod expres, și indicarea existenței unei hotărâri judecătorești definitive, a unui mandat de arestare preventivă sau a oricărei alte hotărâri judecătorești având același efect, care se încadrează în dispozițiile art. 88 și art. 96 din prezenta lege.

De asemenea, se reține că, potrivit dispozițiilor art. 107 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 modificată și completată, în cazul în care predarea persoanei solicitate a fost amânată, indiferent dacă, la momentul pronunțării hotărârii, aceasta se află ori nu se află sub puterea unui mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei închisorii emis de autoritățile judiciare române, mandatul de arestare prevăzut la art. 103 alin. (13) este pus în executare la data încetării motivelor care au justificat amânarea.

Analizând actele și lucrările cauzei, se constată că sunt îndeplinite cerințele legii privind conținutul și forma mandatului european de arestare, dat fiind faptul că autoritățile judiciare belgiene au menționat că solicitarea adresată autorităților judiciare române se bazează pe mandatul european de arestare referință dosar nr. KO.IAA.21-17 din 30.10.2017, emis de Parchetul Procurorului Regelui de pe lângă Tribunalul de Primă Instanță Flandra Occidentală – diviziunea Courtrai, Belgia, pe numele persoanei solicitate A., cetățean român, pentru săvârșirea a șase infracțiuni de furt, prevăzute de art. 100 ter, 433, 461 alin. (1), (46)7 alin. (1) și 2, 484, 485, 486 și 487 din C. pen. belgian – art. 461 lit. d), 467 alin. (1) și 2, 484, 485, 486 , 487 – art. 322 și 324 din C. pen. belgian – art. 51, 52, 66, 461 alin. (1), (46)7 alin. (1) și 2, 484, 485, 486 și 487 din C. pen. belgian.

Față de natura infracțiunilor menționate în mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate, având în vedere durata maximă a pedepsei sau a măsurii de siguranță privative de libertate care se poate aplica pentru infracțiunile pentru care este cercetată persoana solicitată, precum și gravitatea deosebită a faptelor săvârșite, Înalta Curte apreciază că măsura instanței de fond de a dispune punerea în executare a mandatului european de arestare cu consecința arestării și predării persoanei solicitate către autoritățile judiciare belgiene este întemeiată.

Prin urmare, instanța de control judiciar, în acord cu judecătorul primei instanței, constată că mandatul european de arestare conține informațiile prevăzute de art. 86 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 88 alin. (1) din același act normativ, precum și că nu există în cauză niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, dintre cele prevăzute de art. 98 din Legea nr. 302/2014.

Referitor la susținerile apărării, conform cărora contestatorul nu dorește să fie predat autorităților belgiene, Înalta Curte constată că, potrivit dispozițiilor art. 98 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată aspectele învederate de persoana solicitată constituie un motiv facultativ de refuz pentru autoritatea română și nu motive obligatorii, predarea nefiind condiționată de acordul de voință al persoanei solicitate.

Totodată, astfel cum rezultă din actele dosarului, se constată că persoana solicitată A. se află încarcerată într-un penitenciar din România, în executarea pedepsei de 4 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința nr. 128 din 06.05.2015, pronunțată de Judecătoria Zalău, în dosarul nr. x/2014, definitivă, prin neapelare la data de 03.06.2015.

Astfel, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 112 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, conform cărora în situația în care persoana solicitată este cercetată penal de către autoritățile judiciare române, predarea acesteia se amână până la soluționarea definitivă a cauzei, iar în caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen, instanța de fond dispunând, în mod corect, amânarea predării persoanei solicitate.

Față de toate considerentele anterior menționate, Înalta Curte constatată că sentința penală contestată este legală și temeinică și, în consecință, în baza art. 425^1 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinței penale nr. 84 din 06 decembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.