Excluderea probei științifice în căile superioare și extraordinare de atac

 

---

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!

---

---

 

Prin Decizia nr. 22/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 177/26 februarie 2018, Curtea Constituțională a României a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 102 alin. (3) Cod procedură penală și a constatat că aceste dispoziții sunt constituționale, în măsura în care prin sintagma „excluderea probei”, din cuprinsul lor, se înțelege și eliminarea mijloacelor de probă, din dosarul cauzei^[1].

Întrucât evenimentul produs în luna decembrie 2019, la laboratorul de cercetare Wuhan (China) a privit activitatea de cercetare științifică, complexă, a urmelor biologice și criminalistice, respectiv a informațiilor cu privire la structura biologică funcțională a celulelor și organelor individului existente la un moment dat, în cadrul Proiectului Genomului Uman (P.G.U.)^[2], dar și faptul că dezvoltarea acestor categorii de studii fac obiectul ramurii de Genetică Judiciară și sunt o parte componentă a Științelor Criminalistice (în general), analizând decizia, din perspectiva controversalității sale, la nivel global, voi emite următoarea opinie juridică:

„Proiectul Genomului Uman (P.G.U.) a fost creat, Illo Tempore, ca și suport științific (probatoriu), în cadrul procesului penal, în vederea combaterii instituției procesual-penale de Excludere a probelor și a mijloacelor materiale de probă^[3] și de clasificare a categoriilor de probe materiale ce pot fi folosite în soluționarea cauzelor penale.”

În susținerea opiniei juridice, urmează să fie avute în vedere dispozițiile art. 471-474 Cod procedură penală 2021[4] coroborate cu dispozițiile art. 477 ind.1 [3] Cod procedură penală 2021, cu caracter retroactiv și următoarele situații de fapt și drept:

1. Activitatea de examinare, investigare și interpretare criminalistică (cercetarea la fața locului) este desfășurată numai într-un cadrul legal, la cererea expresă a organelor de cercetare penală/de urmărire penală, a experților sau specialiștilor criminaliști, cu pregătire și experiență profesională, adecvată și pe lângă analizarea, atribuirea sensului și a semnificației urmelor descoperite la fața locului, constă și în explicarea unui fapt, prin elaborarea unei teorii, care presupune, la rându-i, un proces complex și îndelungat de experimente și analize, în contextul precizat.

2. Proiectul Genomului Uman (P.G.U.) constituie un factor de proiectare sau stagnare a activităților de cercetare științifică, la nivel global, întrucât polimorfismul antigenelor de grup sanguin și RH-ul fac parte din obiectul de activitate al Științelor Criminalistice, fiind determinate genetic.

3. Profilul de amprentare genetică sau amprenta genetică a unei persoane, stabilită în laborator de către experți, nu reprezintă patrimoniul acelei persoane, amprenta genetică nereprezentând decât un anumit număr de fragmente de ADN al unei persoane și care au fost extrase și utilizate pentru a constitui un instantaneu individualizat al ADN-ului molecular ce poate servi la identificare.

4. Scurgerea de informații cu privire la structura biologico-funcțională a celulelor și organelor individului existente, la un moment dat, în cadrul Proiectului Genomului Uman (P.G.U.) ce au făcut obiectul unor atacuri cibernetice, ulterioare declarării stării de urgență juridică Covid-19, asociată cu starea flagrantă (stare de urgență juridico-penală) prin care au fost constatate anumite infracțiuni (denumite de legiuitor în ansamblul normelor juridice, ca fiind infracțiuni flagrante).

5. Impactul evenimentului din Wuhan (2019), în domeniul geneticii judiciare, care reprezintă cel mai avansat mod de investigare medico-legală cu privire la filiație (paternitate) și cu relevanță științifică și aplicabilitate în sistemul judiciar, la nivel global, dar și faptul că urmele biologice de natură umană și analiza polimorfismelor, la nivelul proteinelor din sânge, au dezvoltat, în procesul identificării criminalistice, o arie de cercetare, nepublică, dar care prezintă interes social, în toate domeniile de activitate.

6. Impactul evenimentului din Wuhan (2019), după momentul scurgerii de informații, în ramurile de activitate digitală precum: Multimedia, Cinematografie, Mass-Media, Universul Juridic, cu privire la proiecția și publicarea de documentare medicale, filme, seriale și alte forme imersive și universale, de comunicare.

7. Tabloul general-stabilit prin Codul de procedură penală din 2021, în vigoare, cu privire la incidența unor cauze de imputabilitate sau neimputabilitate, generate de împrejurări sau fapte ce au necesitat urgență și care ar fi putut sau nu fi prevăzute – începând cu data de 10.03.2020 (când a fost înregistrat, în mod oficial și prezentat publicității, prin mass-media, primul caz de infectare cu virusul SARS-Cov2, din Constanța).

8. Dezbaterile, în Comunitatea Științifică, atât la nivel național, cât și la nivel internațional, cu privire la clarificarea și evitarea activităților care schimba caracterul și valoarea probei materiale (științifice) ca și categorie de probă directă.

9. Modalitatea de conservarea a probei științifice, dar și modalitatea de alcătuire a materialului probator, în cadrul procedurii constatării infracțiunii flagrante, care se deosebește semnificativ de procedeul probatoriu al cercetării la fața locului.

10. Conținutului juridic și constitutiv al infracțiunii de Fraudă informatică săvârșită prin alterarea integrității datelor informatice, cu semnificație criminalistică, în situația tranzitorie, invocată prin lucrarea „Dreptul la un proces penal echitabil și proba științifică, în contextul inovației tehnologice”, Teacă, publicată în Curierul Judiciar nr. 10/2022, Ed. Ch. Beck, p. 584.

11. Conținutului juridic și constitutiv al infracțiunii Divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, prevăzută de dispozițiile art. 304 Cod penal, antamat prin opinia juridică concepută sub denumirea: „Frauda informatică săvârșită prin alterarea integrității datelor informatice, cu semnificație criminalistică”, publicată la data de 14.11.2024, pe Portalul Digital Universul Juridic, în situația tranzitorie, invocată prin lucrarea „Dreptul la un proces penal echitabil și proba științifică, în contextul inovației tehnologice”, Teacă, publicată în Curierul Judiciar nr. 10/2022, Ed. Ch. Beck, p.584.

12. Perspectiva europeană, cu impact global, asupra combaterii criminalității în Cyberspațiu cu referire la norma de bază Convenția^[4] Consiliului Europei privind criminalitatea informatică din 23 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial sub nr. 343 din 20.04.2004, ratificată de România la data de 12.05.2004^[5], prin Legea nr. 64/2004 pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, adoptată la Budapesta la 23 noiembrie 2001 și Directiva 2013/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 august 2013 privind atacurile împotriva sistemelor informatice și de înlocuire a Deciziei-cadru 2005/222/JAI a Consiliului^[6].

13. Perspectiva europeană contra siguranței și integrității sistemelor și datelor informatice, măsurile de investigare și cooperare și Protocoalele I și II care consolidează cooperarea cu alte jurisdicții și entități, care urmăresc îmbunătățirea modalităților și a mijloacelor de cooperare internațională, în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor rasiste și xenofobe online.

14. Etapa de stabilire a tipicității și a activităților incriminate prin infracțiunile contra siguranței și integrității sistemelor și datelor informatice, reținute în lipsa unui suport teoretic care să furnizeze instrumentele juridice necesare investigării și urmăririi penale pentru infracțiunile săvârșite în Cyberspațiu, în România.

---