Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului (NCPC, L. nr. 182/2000)

10 iul. 2020
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 358

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC II) nr. 1942/2019

NCPC: art. 466 alin. (4), art. 477 alin. (1), art. 479 alin. (1), art. 488 alin. (1) pct. 5, art. 496, art. 497; L. nr. 182/2000: art. 49 alin. (4)

În primul motiv de recurs întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul-pârât arată că prin apel a solicitat, în principal, respingerea acțiunii, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și instanța de apel nu s-a pronunțate pe această excepție.

Din actele dosarului se constată că, prin încheierea de ședință din data de 3 noiembrie 2016, prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, ca fiind neîntemeiată, față de faptul că pârâtul Muzeul Național de Istorie a României se află în subordinea pârâtului Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, ca instituție de drept public și având calitatea de ordonator principal de credite.

Din cererea de apel se constată că Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, denumit în prezent Ministerul Culturii și Identității Naționale nu a formulat apel împotriva încheierii de ședință din data de 3 noiembrie 2016, ci numai împotriva sentinței pronunțate de prima instanță și nici nu a dezvoltat motive de apel cu privire la soluția dată excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Culturii și Identității Naționale.

În privința încheierilor premergătoare, regula este stabilită de art. 466 alin. (4) C. proc. civ., care prevede că împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel, ceea ce duce la concluzia că apelantul este obligat de a indica, dacă este cazul, și încheierile premergătoare pe care le consideră netemeinice sau nelegale și pe care dorește să le atace.

În speță, apelantul pârât nu a atacat în mod expres, neechivoc și încheierea de ședință din data de 3 noiembrie 2016 și nici nu a formulat critici în combaterea argumentelor reținute de prima instanță, astfel că nepronunțarea instanței de apel asupra soluției privind excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Culturii și Identității Naționale s-a făcut cu respectarea principiului prevăzut de art. 477 alin. (1) C. proc. civ., a dispozițiilor art. 466 (4) C. proc. civ. și art. 479 alin. (1) C. proc. civ.

Soluția privind excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Culturii și Identității Naționale a intrat în puterea lucrului judecat, câtă vreme nu s-a atacat cu apel, așa încât nu mai poate fi repusă în discuție în etapa procesuală a recursului.

Din considerentele deciziei atacate rezultă justețea raționamentului juridic al instanței de apel pe fiecare critică, motivarea nefiind contradictorie sau străină de natura cauzei, astfel că aspectele relevate din perspectiva prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. nu sunt de natură a produce o consecință în planul soluției pronunțate, fiind nefondate.

Criticile subsumate motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ. sunt nefondate.

Instanța de apel a aplicat și interpretat corect prevederile Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, republicată, reținând îndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 49 din lege pentru acordarea atât a recompensei cât și a bonificației.

În aprecierea caracterului întâmplător al descoperirii, instanța de apel raportat la starea de fapt reținută, necenzurabilă în recurs, respectiv la împrejurările și locul în care s-a realizat descoperirea, a reținut în mod judicios că descoperirea arheologică realizată de reclamant a avut un caracter întâmplător, și că simpla deținere a unui detector de metale autorizat nu exclude caracterul întâmplător al descoperirii arheologice.

În ceea ce privește Instrucțiunile nr. 2 din 8 aprilie 2016, privind regimul descoperirilor arheologice întâmplătoare emisă de Ministerul Culturii, care au fost adoptate după realizarea descoperirii, instanța de apel a constatat corect că nu se pot aplica retroactiv.

Instanța de apel nu a încălcat nici dispozițiile O.G. nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, enumerarea acțiunilor umane este exemplificativă, astfel că descoperirea realizată cu detectorul de metale nu înlătură posibilitatea unei descoperiri întâmplătoare.

Pachet: Principiile procedurei judiciare

În mod legal, față de probatoriul administrat în fața primei instanțe, s-a reținut că tezaurul de la Budești alcătuit din monede otomane se încadrează în categoria bunurilor catalogate ca fiind de valoare excepțională.

Instanța de apel a apreciat corect că reclamantul a respectat procedura prevăzută de dispozițiile art. 49 din Legea nr. 182/2000 privind rimoniului cultural națioprotejarea patnal mobil, republicată, fiind anunțați atât Primarul Comunei Budești, cât și pârâtul Muzeul Național de Istorie a României în termenul de 72 ore de la descoperirea tezaurului și că nu se poate imputa reclamantului că predarea tezaurului s-a realizat cu prioritate către pârâtul Muzeul Național de Istorie a României.

În ce privește critica referitoare la deducerea sumei de 10.000 euro acordată de către primul-ministru din valoarea totală a recompensei și a bonificației, instanța a reținut corect că în condițiile în care la acordarea sumei de 10.000 euro nu au fost avute în vedere dispozițiile art. 49 din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, republicată, iar natura acestei sume a fost de contravaloare ajutor bănesc și nu bonificație sau recompensă, nu se poate deduce suma respectivă din suma care i se cuvine reclamantului în conformitate cu art. 49 alin. (4) din Legea nr. 182/2000 republicată.

Considerentele expuse în recursul promovat de recurentul-reclamant fac inutilă cercetarea în fond a criticii invocate de către recurentul pârât privind acordarea procentului de 5% de către instanța de apel cu titlu de bonificație.

În concluzie, în temeiul art. 496 și art. 497 C. proc. civ. se va admite recursul declarat de reclamant, se va casa în parte decizia recurată și se va trimite cauza spre o nouă judecată aceleiași curți de apel, în ceea ce privește apelul declarat de pârâtul Ministerul Culturii și Identității Naționale împotriva Sentinței civile nr. 172 din 9 februarie 2017, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, care urmează să rejudece apelul, cu respectarea principiului tantum devolutum quantum apellatum și a celor statuate în prezenta decizie.

Se vor menține celelalte dispoziții ale deciziei recurate.

Constatând nefondate criticile formulate de recurentul-pârât Ministerul Culturii și Identității Naționale, circumscrise cazurilor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., în temeiul art. 496 și 497 C. proc. civ. se va respinge ca nefondat recursul formulat.

Sursa informației: www.scj.ro.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului (NCPC, L. nr. 182/2000) was last modified: iulie 9th, 2020 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter