Examinarea admisibilității recursului împotriva hotărârilor judecătorești definitive și aplicabilitatea căilor de atac în contextul excepțiilor de neconstituționalitate

• Constituţia României: art. 129
• NCPC: art. 442
• NCPC: art. 443
• NCPC: art. 444
• NCPC: art. 446
• NCPC: art. 457 alin. (1)
• NCPC: art. 493 alin. (5)
• NCPC: art. 499 teza finală
• NCPC: art. 508 alin. (4)
• NCPC: art. 634 alin. (1) pct. 5

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă la data de 4 august 2020, petentul A. a solicitat în contradictoriu cu intimații B. și executorul judecătoresc C., îndreptarea, lămurirea și completarea deciziei civile nr. 40R din data de 28 mai 2020, pronunțată de către Tribunalul București, secția a V-a civilă în cadrul revizuirii formulate împotriva deciziei civile nr. 135R din data de 25 aprilie 2019, pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2018.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs petentul A., care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie la data de 28 octombrie 2021.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 770 din 19 martie 2024)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

În condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. și art. 499 teza finală C. proc. civ., examinând, cu prioritate, excepția inadmisibilității recursului declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 589R din data de 20 iunie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.

Totodată, hotărârile pronunțate în soluționarea cerilor de îndreptare, lămurire și de completare, formulate în temeiul art. 442, art. 443 și 444 C. proc. civ., sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat îndreptarea, lămurirea sau, după caz, completarea, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 446 C. proc. civ.

În conformitate cu prevederile art. 508 alin. (4) C. proc. civ., hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.

În speță, decizia civilă nr. 100 din data de 10 februarie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021 de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, este o hotărâre definitivă, întrucât prin aceasta a fost soluționat un recurs.

Ca atare, față de această împrejurare și de dispozițiile legale anterior evocate, toate celelalte hotărâri (ulterioare deciziei civile nr. 100 din data de 10 februarie 2022, pronunțate în dosarul nr. x/2021 de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin care au fost soluționate cereri vizând îndreptarea, lămurirea sau, după caz, completarea unor hotărâri, precum și o contestație în anulare) sunt definitive.

Prin urmare, decizia atacată prin prezentul recurs – decizia civilă nr. 589R din data de 20 iunie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023 de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă – este o hotărâte definitivă care nu este supusă recursului.

Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.

În consecință, pentru argumentele anterior arătate, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 589R din data de 20 iunie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

În ceea ce privește cererile de sesizare a Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate invocate de către recurent, astfel cum acestea au fost susținute, Înalta Curte reține că nu pot fi supuse analizei prezentei instanțe, în contextul în care, pe de o parte, sunt formulate într-o cale de atac inadmisibilă și nu vizează dispozițiile legale care determină o atare soluție, iar, pe de altă parte, din actele dosarului, nu rezultă care sunt în concret acele dispoziții legale apreciate de către parte a fi contrare prevederilor constituționale, recurentul făcând doar referiri generale la excepții de neconstituționalitate pe care susține că le-a invocat pe parcursul judecării litigiului și cu privire la care instanțele anterioare au refuzat să se pronunțe, fără a învesti prezenta instanță cu o cerere explicită în acest sens, formulată cu respectarea dispozițiilor legale ce reglementează conținutul unei atare solicitări.

Raportat la soluția ce urmează a fi pronunțată și văzând dispozițiile art. 499 C. proc. civ. teza finală, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat pe fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analiza criticilor formulate prin cererea de recurs.

Sursa informației: www.scj.ro.