Examinarea admisibilității în principiu a contestaţiei în anulare. Apel respins ca inadmisibil (NCPP, Constituția României)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 325/A/2019

NCPP: art. 275 alin. (2) și (6), art. 391 alin. (1), art. 408 alin. (1), art. 421 pct. 1 lit. a), art. 431, art. 432 alin. (4); Constituția Romîniei: art. 21, art. 129

Potrivit art. 408 alin. (1) C. proc. pen. sentințele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel, iar art. 432 alin. (4) prevede că sentința dată în contestație în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă.

Analizând actele și lucrările dosarului, se constată că hotărârea împotriva căreia condamnatul a formulat contestație în anulare nu se în cadrează în art. 432 alin. (4) C. proc. pen., aceste dispoziții reglementând procedura de judecare a contestației în anulare după parcurgerea procedurii prealabile și anume, admiterea în principiu, prevăzută de art. 431 C. proc. pen.

În această cauză, prin decizia atacată, Curtea de apel a examinat admisibilitatea în principiu a contestații în anulare promovate împotriva unei încheieri de ședință din 17.01.2019 prin care a fost amânată pronunțarea, în conformitate cu dispozițiile art. 391 alin. (1) C. proc. pen., cu privire la Dosarul nr. x/2019, iar în dispozitivul acestei hotărâri s-a menționat faptul că aceasta este definitivă. Prin urmare, în privința deciziei penale atacate, definitivă, legea nu prevede posibilitatea exercitării vreunei căi ordinare de atac.

Așadar, având în vedere dispozițiile art. 129 din Constituție care prevăd că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii, precum și dispozițiile art. 21 din legea fundamentală privind liberul acces la justiție, se constată că în C. proc. pen. sunt reglementate hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac ordinare care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.

Or, recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, apelul formulat de apelantul A. împotriva Deciziei penale nr. 182/P din data de 28 februarie 2019 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, pronunțate în Dosarul nr. x/2019.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga apelantul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 627 RON, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.