Europa, un vis spulberat?

9 mart. 2017
Vizualizari: 1391

Europa cunoaște numeroase convulsii, iar criza refugiaților și Brexit-ul au adâncit diferențele dintre statele membre UE.

În acest context, deloc favorabil viitorului comun al Uniunii, Agerpres scrie despre reuniunea Consiliului Europei.

„Consiliul European se reunește pe 9-10 martie 2017, la Bruxelles, pentru a discuta despre economie, securitate și relații externe. Anterioara reuniune a Consiliului a fost una informală și a avut loc, în Malta, la 3 februarie 2017”, notează Agerpres.

Tema Europei cu două viteze nu mai este o noutate. Lansată recent în spațiul public, ideea a polarizat deja pozițiile statelor europene. Agerpres redă o analiză interesantă a momentului post-Brexit.

„Pe măsură ce Marea Britanie se apropie de momentul când va iniția negocierile pentru ieșirea din Uniunea Europeană, blocul comunitar se resemnează cu această pierdere, dar în acest timp nemulțumirea estului față de constituirea în perspectivă a unei Europe cu mai multe viteze aduce la suprafață o nouă diviziune ce poate marca de acum înainte evoluția UE. În evaluarea agenției Reuters, odată cu ieșirea Marii Britanii din UE statele din estul Europei pierd un aliat important în lupta lor împotriva tendinței actuale de a se transfera tot mai multe competențe naționale către instituțiile europene, țările din est nedorind ca dominația de odinioară a Moscovei să fie înlocuită cu cea a Berlinului și a Bruxellesului”, scrie Agerpres.

Agerpres ia în discuție și problema fondurilor Uniunii, afectate de Brexit.

Gaura din bugetul comunitar, lăsată prin plecarea Angliei din UE, va determina o diminuare a fondurilor europene pentru statele din est.

„Premierul slovac, Robert Fico, s-a declarat miercuri în fața parlamentului de la Bratislava sceptic cu privire la viitorul UE după Brexit. „Mă tem că UE va fi divizată de problema banilor după anul 2020. (…) În același spirit al „America first” al lui Trump, ne putem aștepta să auzim „Germania first”, „Franța first” etc, a spus Fico”, mai notează Agerpres.

Dar nu numai diminuarea fondurilor Uniunii sunt un motiv de insatisfacție pentru estici, după cum apreciază analiștii politici, ci și emigranții, pe care statele bogate ale UE vrea să îi relocheze în țările est-europene.

„Cancelarul austriac Christian Kern susține ideea tăierii fondurilor de la bugetul Uniunii Europene pentru țările membre ce refuză să primească refugiați relocați din alte state membre”, relatează publicația germană Die Welt, citată miercuri de DPA și Agerpres.

„Dacă țările evită să rezolve problema migrației, ele nu ar trebui să primească miliarde de euro de la Bruxelles”, a declarat Kern pentru cotidianul german citat, scrie Agerpres.

Patru țări membre: Polonia, Republica Cehă, Slovacia și Ungaria au refuzat până acum să accepte refugiați relocați din alte state membre ale Uniunii Europene. Ungaria, nu numai că ridică garduri la granița de sud, dar și reintroduce detenția sistematică a migranților.

„Parlamentul ungar a adoptat cu o largă majoritate reintroducerea detenției sistematice a tuturor migranților care intră în țară, o măsură eliminată în 2013 la presiunea UE și Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR)”, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Noua lege, adoptată cu 138 de voturi pentru, 6 împotrivă și 22 de abțineri, prevede că migranții vor fi plasați în „zonele de tranzit” la frontierele sârbă și croată, unde vor fi reținuți în așteptarea unei decizii definitive cu privire la solicitarea lor de azil”, arată AFP.

România nu dispune nici de locațiile necesare adăpostirii refugiațiilor, nici de fonduri pentru a putea găzdui tabere de refugiați în următorii ani.

De altfel, România se confruntă cu probleme serioase chiar și în situația propriilor cetățeni aflați în detenție, care câștigă procese pe bandă rulantă la CEDO din cauza condițiilor de detenție.

Situația este în atenția ministrului justiției, Tudorel Toader, care caută soluții, grațierea unor pedepse fiind una dintre acestea.

Mediafax consemnează declarația ministrului Toader oferită TVR pe această temă: „Există problema supraaglomerării din penitenciare pe care nimeni nu o contestă. Nu știu dacă neapărat populația penitenciară exprimă o creștere spectaculoasă infracțional sau dacă nu cumva este și consecința unei legislații penale, nu totodeauna foarte coerentă. Lumea juridică spune că la concursul de infracțiuni uneori condamnații stau mai mult în pușcărie pentru sporuri, decât pentru pedepsele cuvenite faptelor săvârșite. Avem aglomerația din penitenciare față de care se caută și trebuie să găsim soluții de rezolvare pentru că el (deținutul – n.r.) este în penitenciar, plătește pentru comiterea unor fapte antisociale, dar plata aceea, condițiile de detenție nu trebuie să fie unele de natură să îi degradeze personalitatea. Nu trebuie să fie unele de natură să îi afecteze demnitatea, poate chiar și sănătatea, viața. El este un om, va ieși de acolo peste o lună, peste nouă și va fi semenul nostru, cum e și acum, iar acolo el deja are o traumă a privării. (…) Grațierea singură nu rezolvă problemele. (…) Grațierea în sine nu e unica soluție, nu e soluția miraculoasă, ea trebuie însoțită de măsuri alternative, de executare a pedepsei, de individualizare a executării pedepsei”.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

În final, reamintind Declarația de ieri a camerelor reunite, prin care era sancționat președintele Iohannis, azi redăm poziția președintelui, față de această declarație politică.

HotNews scrie: Declarația politică adoptată miercuri de Parlament, prin afirmații în care „judecățile Președintelui României, ale CSM și ale reprezentanților Ministerului Public” sunt calificate drept „neconstituționale și inacceptabile”, poate fi considerată o formă de presiune, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale”.

HotNews mai arată că potrivit sursei citate, aceasta declaratie „se constituie într-un semnal îngrijorător cu privire la perspectiva pe care Parlamentul o are asupra modului în care el se relaționează cu celelalte autorități și institutii ale statului, precum și cu societatea civilă”.

Presedinția apreciază că: „luând ca pretext un act normativ al Guvernului adoptat în absența oricărei delegări legislative din partea Parlamentului și puternic contestat de societatea civilă, invocand o decizie a Curții Constituționale a cărei motivare nu este cunoscută, încă, declarația politică a Parlamentului afectează însusi principiul cooperarii loiale dintre instituțiile statului, fundamentat și dezvoltat constant în jurisprudența instanței de contencios constituțional”, mai notează HotNews.

Seară frumoasă!

Europa, un vis spulberat? was last modified: martie 9th, 2017 by Claudiu Pamuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: