Europa cu două viteze

Pe zi ce trece ideea Europei cu două viteze prinde contur, chiar dacă autoritățile române resping o astfel de idee, gândindu-se la consecințele imediate.

În acest sens, iată ce scrie HotNews azi: „Miniștrii de Externe din Franța și Germania au semnalat într-o declarație comună că susține ideea unei Europe cu mai multe viteze, o UE care să ia în calcul „diferitele niveluri de ambiție” ale statelor membre. Reprezentanții motorului franco-german al UE atrag atenția în scrisoarea lor comună că UE e fondată pe valori comune și pe statul de drept”.

Mai mult decât atât, „comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici, a declarat că în Cartea Albă privind viitorul Uniunii Europene, prezentată miercuri de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, se regăsește și opțiunea desființării blocului comunitar și ea trebuie examinată la fel ca celelalte”, transmite agenția EFE, citată de Agerpres.

În fața acestor perspective, deloc încurajatoare, PSD îi cere președintelui țării să declanșeze consultări cu partidele, pentru a stabili poziția României în cadrul dezbaterilor viitoare.

TVR notează: „România se poziționează împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze, o așa numită „Europa a cercurilor concentrice”. Președintele Klaus Iohannis consideră că asemenea formule ar putea duce la dezintegrarea proiectului european. PSD îi propune șefului statului să inițieze consultări cu partidele politice pentru a stabili poziția României în cadrul dezbaterilor privitoare la viitorul Europei”.

La Bruxelles „europarlamentarii au aprobat joi, prin vot, o rezoluție pregătită de Comisia pentru Libertăți Civile (LIBE), pentru a determina Comisia Europeană să aplice mecanismul de reciprocitate și să le impună vize cetățenilor americani, în replică la faptul că cetățenii UE din cinci țări, inclusiv România, au nevoie de vize pentru a călători în SUA”, scrie News.ro.

Dacă opțiunile pro-UE și pro-NATO ale României sunt de necontestat, la est Republica Moldova, prin președintele ei, dorește o apropiere de Rusia.

Dizolvarea Parlamentului este încă un pas în această acțiune, pe care președintele Dodon a anunțat-o în urmă cu câteva luni. Agerpres scrie: „Președintele Republicii Moldova, prorusul Igor Dodon, a insistat asupra acordării de împuterniciri suplimentare șefului statului în ceea ce privește dizolvarea parlamentului, în discuțiile pe care le-a avut joi cu președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, aflat într-o vizită la Chișinău, potrivit mass-media de peste Prut”.

În România, după manifestările din stradă ce au urmat Ordonanței nr. 13/2017, discuțiile din spațiul public rămân axate pe justiție și pe separarea puterilor în stat.

„Miniștrii nu pot primi o super-imunitate și ei trebuie să răspundă penal dacă au adoptat legi, ordonanțe sau hotărâri de guvern cu încălcarea legii, prin abuz, falsuri, distrugeri de documente sau corupție, consideră europarlamentarul Monica Macovei”, scrie Agerpres.

„Miniștrii nu pot obține o super-imunitate, ei nu sunt deasupra legii penale. Dacă există indicii, de exemplu, că au elaborat și adoptat un act normativ cu dedicație, primind bani sau alte beneficii sau au sustras, distrus ori falsificat documente din ministere, trebuie anchetați ca orice alt funcționar public. Nici sustragerea, nici distrugerea de documente, nici corupția nu înseamnă „oportunitatea adoptării unui act normativ”, declară Monica Macovei”, potrivit unui comunicat transmis Agerpres.

Comunicatul său intervine după ce zilele trecute CCR a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între DNA și Guvern.

Și pentru că aminteam de DNA, procurorii acestei instituții au cerut pedepse maxime pentru fostul ministru Elena Udea în Dosarul „Gala Bute”.

„Înalta Curte de Casație și Justiție a avut miercuri ultimul termen în dosarul „Gala Bute”, context în care procurorul de ședință a reiterat rechizitoriul, iar la final a cerut pedepse cu executare spre maximum și în limitele prevăzute de lege pentru Elena Udrea, Ion Ariton, Rudel Obreja, Tudor Breazu și Ștefan Lungu. În schimb, pentru Gheorghe Nastasia, Ana Maria Topoliceanu și Marius Botoroagă, procurorii au cerut pedepse cu executare dar reduse cu o treime, după ce aceștia și-au recunoscut vinovăția”, scrie Agerpres.

După 10 ore de audieri, ÎCCJ a amânat decizia în acest dosar. „Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au amânat miercuri, pentru 13 martie, pronunțarea primei decizii în dosarul „Gala Bute”, în care fostul deputat Elena Udrea este acuzată, printre altele, de luare de mită și abuz în serviciu. Ședința de judecată a durat mai bine de 10 ore, iar la final magistrații au anunțat că amână pronunțarea”, arată Agerpres.

Audieri au fost în ultimele zile și la Parchetul General.

Mircea Dinescu s-a prezentat joi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a fi audiat de procurorii militari în dosarul „Revoluției”.

„Mie mi se pare că jucăm într-o telenovelă, fiindcă ani de zile s-au făcut tot felul de comisii, comitete și s-a îngropat chestia. După 27 de ani să vii să chemi lumea să afli, ce să afli? Ce s-a întâmplat la Televiziune? Noi am uitat în ce țară am trăit, diversiunile puse la cale de băieții care conduceau România. Să ne închipuim acum că acele forțe ce stăpâneau România, puterea militară, armamentul, toată puterea de comunicare și diversiune, toate acele personaje de sub Ceaușescu au dispărut peste noapte în neant și s-au culcat liniștite? Ei au funcționat. După o săptămână de la evenimente, miliția s-a numit poliție, după două luni, Securitatea s-a numit Serviciul Român pentru Informații, s-a schimbat Parchetul. Culmea este că, acum sigur unii dintre ei s-au retras, au devenit oameni de afaceri, au murit, dar asta voiam să spun, să fii chemat să te ancheteze sau, mă rog, să te întrebe, eu sunt martor. Cine să te întrebe? Cei care au lucrat pe vremuri? Cei care m-au arestat înainte de ’89 pentru pamfletul pe care l-am scris împotriva lui Ceaușescu?”, a spus Mircea Dinescu, la intrarea în sediul Parchetului General, notează Agerpres.

Universul Juridic scrie despre două proiecte de lege.

Primul este Proiectul de lege privind intrarea în magistratură fără concurs pentru persoanele care au îndeplinit funcția de judecător sau procuror cel puțin 10 ani și care și-au încetat activitatea din motive neimputabile.

Al doilea proiect, adoptat tacit de Camera Deputaților, prevede desființarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

„Proiectul a fost depus în data de 17 mai 2016, primind raport de respingere din partea Comisiei juridice și din partea Comisiei pentru drepturile omului, precum și punct negativ din partea Guvernului”, scrie Universul Juridic.

Ultima informație vizează un post vacant la SRI, după demisia generalului Coldea.

„Serviciul Român de Informații va avea un nou prim-adjunct, până la sfârșitul acestei luni. SRI a anunțat profilul și criteriile pe care acesta trebuie să le îndeplinească. După trecerea în rezervă a generalului Florian Coldea, atribuțiile acestuia au fost preluate de directorul Eduard Hellvig”, notează TVR.

TVR indică profilul viitorului prim-adjunct al SRI. Acesta trebuie să aibă „experiență relevantă în zona informativ-operativă, abilități importante de management, foarte bună colaborare cu partenerii strategici interni și externi, integritate, profesionalism, patriotism, onoare, calități de lider între 40 și 50 de ani și să cunoască limba engleza”, mai notează TVR. 

Seară frumoasă!