198 views
Fostul primar al Municipiului Braşov, George Scripcaru, a fost achitat definitiv, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul „Termoficarea”, în care a fost trimis în judecată de DNA, în 2016, pentru luare de mită şi abuz în serviciu.
„Scripcaru şi ceilalţi inculpaţi din acest dosar primiseră o soluţie de achitare şi la instanţa de fond (Curtea de Apel Braşov) în aprilie 2020, decizie menţinută luni de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin respingerea apelului DNA”, scrie Agerpres, citată de Digi 24.
„În aceeaşi cauză au fost achitaţi fostul viceprimar al Braşovului Adina Durbacă, Silviu Călin Pop – administratorul firmei care ar fi fost favorizată de Primăria Braşov, mai mulţi funcţionari din Primăria Braşov, printre care Attila Radnoti – director al Direcţiei Tehnice, Liliana Horga – director executiv adjunct al Direcţiei Tehnice, Claudia-Niculina Radu – angajată a primăriei, membru în CA al SC Tetkron SRL, Isabella Beatrice Mărăşescu – şef Serviciu achiziţii publice, Lidia Bulgărea – şef Serviciu investiţii, dar şi Daniela Pălănceanu – avocat în Baroul Braşov, membru în CA al SC Tetkron SRL, Mihaela Vulpescu şi Cristina Iuliana Antonie – administratori de firme, precum şi Mihai Ciprian David”, mai arată Digi 24.
Euro s-a depreciat şi are valoarea dolarului – un prag pe care nu l-a mai atins din anul în care a fost pus în circulaţie, în urmă cu 20 de ani. Ce stă la baza acestei deprecieri, ne spune News.ro.
„Piaţa este îngrijorată de o criză energetică majoră în Europa şi se îndoieşte de o restabilire de către Rusia a fluxurilor de gaze naturale, în urma unei întreruperi din motive de mentenanţă a gazoductului Nord Stream 1. Această situaţie accentuează temeri cu privire la recesiune în Europa. Energia care provine din Rusia «se află în centrul furtunii în Europa», iar anunţul Canadei, sâmbătă, cu privire la restituirea Germaniei a unor turbine destinate gazoductului Nord Stream, în vederea unei atenuări a crizei energetice cu Rusia, «nu are un impact pozitiv», estimează un analist de la Oanda, Jeffrey Halley. Gigantul rus al energiei Gazprom a început luni zece zile de mentenanţă la gazoductul Nord Stream 1. Germania şi alte ţări europene aşteaptă să vadă dacă livrările de gaze naturale vor fi restabilite”, relatează News.ro.
„Euro se află în dificultate şi în faţa francului elveţian, de asemenea o valoare de refugiu.Euro a scăzut la 0,9836 franci elveţieni – cel mai scăzut nivel din 2015. Iar dolarul străluceţte şi în faţa altor monede considerate vulnerabile la risc. Lira sterlină s-a depreciat la 1,1807 dolari, ca în martie 2020, când începutul pandemiei Covid-19 în Europa, în toiul unor negoceri privind Brexitul, a depreciat deviza britanică la cel mai scăzut nivel din 1985 încoace”, mai scrie News.ro.
„Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a cerut Ucrainei să recunoască ceea ce el a numit adevărul ruşinos despre cum naţionaliştii ucraineni au masacrat peste 100.000 de polonezi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în ciuda frontului comun pe care Kievul şi Varşovia îl fac în prezent împotriva Rusiei”, relatează Reuters, citată de Digi 24.
„Şeful statului polonez a făcut această afirmaţie la marcarea a 79 de ani de la crimele din 1943 din Volânia, în Polonia ocupată de nazişti, iar declaraţia reaminteşte de legăturile istorice complexe dintre Varşovia şi Kiev, într-un moment în care invazia rusă din Ucraina i-a apropiat pe cei doi vecini.(…) Însă, în cadrul unei ceremonii care a avut loc luni, Duda a spus că adevărul despre masacrele din timpul războiului şi alte fapte similare petrecute în Galiţia de Est în 1944-1945 trebuie «spus ferm şi clar» indiferent de orice şi a cerut Kievului să recunoască epurarea etnică a polonezilor de către miliţiile naţionaliste ucrainene.Parlamentul polonez a stabilit că respective crime, comise între 1943 şi 1945 de Armata Insurgentă Ucraineană şi de Organizaţia Naţionaliştilor Ucraineni de sub conducerea lui Stepan Bandera, au avut elemente de genocide”, relatează Digi 24.
„Ucraina nu este de acord cu afirmaţia şi deseori face referire la evenimentele de la Volânia ca făcând parte din conflictul dintre Polonia şi Ucraina care a afectat ambele ţări. Istoricii polonezi spun că aproape 12.000 de ucraineni au fost de asemenea ucişi în operaţiuni poloneze de represalii”, mai arată Digi 24.
„Aproximativ 150 de soldați dintr-o regiune siberiană refuză să se mai întoarcă la război, în Ucraina. Bărbații s-au întors acasă, în Republica Buriația, în weekend, după un apel video făcut de soțiile lor luna trecută, spune Alexandra Garmazhapova, care conduce Fundația anti-război Buriația Liberă”, scrie The Moscow Times, citat de Digi 24.
„Activista a spus anterior că soldații buriați și-au reziliat contractele militare în iunie, când soțiile au filmat un apel video prin care cereau ca soții lor să se întoarcă acasă. Soldații ar fi fost amenințați cu procese pentru refuzul de a mai lupta.(…) 500 de soldați buriați au refuzat serviciul militar prin Fundația Buriația Liberă de când Rusia a început invazia în Ucraina, a estimat Garmazhapova. Buriația, una dintre cele mai sărace regiuni ale Rusiei, are cel mai mare număr de victime în războiul din Ucraina confirmat oficial. Guvernul rus nu și-a actualizat numărul oficial de morți în Ucraina din martie, când a raportat 1.351 de victime. Buriația este o regiune de la granița dintre Siberia și Mongolia. Buriații reprezintă cea mai mare minoritate etnică din Siberia”, mai scrie Digi 24.
Seară liniştită!
