Euro, la paritate cu dolarul

Fostul primar al Municipiului Brașov, George Scripcaru, a fost achitat definitiv, de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul „Termoficarea”, în care a fost trimis în judecată de DNA, în 2016, pentru luare de mită și abuz în serviciu.

„Scripcaru și ceilalți inculpați din acest dosar primiseră o soluție de achitare și la instanța de fond (Curtea de Apel Brașov) în aprilie 2020, decizie menținută luni de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin respingerea apelului DNA”, scrie Agerpres, citată de Digi 24.

„În aceeași cauză au fost achitați fostul viceprimar al Brașovului Adina Durbacă, Silviu Călin Pop – administratorul firmei care ar fi fost favorizată de Primăria Brașov, mai mulți funcționari din Primăria Brașov, printre care Attila Radnoti – director al Direcției Tehnice, Liliana Horga – director executiv adjunct al Direcției Tehnice, Claudia-Niculina Radu – angajată a primăriei, membru în CA al SC Tetkron SRL, Isabella Beatrice Mărășescu – șef Serviciu achiziții publice, Lidia Bulgărea – șef Serviciu investiții, dar și Daniela Pălănceanu – avocat în Baroul Brașov, membru în CA al SC Tetkron SRL, Mihaela Vulpescu și Cristina Iuliana Antonie – administratori de firme, precum și Mihai Ciprian David”, mai arată Digi 24.

Euro s-a depreciat și are valoarea dolarului – un prag pe care nu l-a mai atins din anul în care a fost pus în circulație, în urmă cu 20 de ani. Ce stă la baza acestei deprecieri, ne spune News.ro.

„Piața este îngrijorată de o criză energetică majoră în Europa și se îndoiește de o restabilire de către Rusia a fluxurilor de gaze naturale, în urma unei întreruperi din motive de mentenanță a gazoductului Nord Stream 1. Această situație accentuează temeri cu privire la recesiune în Europa. Energia care provine din Rusia «se află în centrul furtunii în Europa», iar anunțul Canadei, sâmbătă, cu privire la restituirea Germaniei a unor turbine destinate gazoductului Nord Stream, în vederea unei atenuări a crizei energetice cu Rusia, «nu are un impact pozitiv», estimează un analist de la Oanda, Jeffrey Halley. Gigantul rus al energiei Gazprom a început luni zece zile de mentenanță la gazoductul Nord Stream 1. Germania și alte țări europene așteaptă să vadă dacă livrările de gaze naturale vor fi restabilite”, relatează News.ro.

„Euro se află în dificultate și în fața francului elvețian, de asemenea o valoare de refugiu.Euro a scăzut la 0,9836 franci elvețieni – cel mai scăzut nivel din 2015. Iar dolarul strălucețte și în fața altor monede considerate vulnerabile la risc. Lira sterlină s-a depreciat la 1,1807 dolari, ca în martie 2020, când începutul pandemiei Covid-19 în Europa, în toiul unor negoceri privind Brexitul, a depreciat deviza britanică la cel mai scăzut nivel din 1985 încoace”, mai scrie News.ro.

„Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a cerut Ucrainei să recunoască ceea ce el a numit adevărul rușinos despre cum naționaliștii ucraineni au masacrat peste 100.000 de polonezi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în ciuda frontului comun pe care Kievul și Varșovia îl fac în prezent împotriva Rusiei”, relatează Reuters, citată de Digi 24.

„Șeful statului polonez a făcut această afirmație la marcarea a 79 de ani de la crimele din 1943 din Volânia, în Polonia ocupată de naziști, iar declarația reamintește de legăturile istorice complexe dintre Varșovia și Kiev, într-un moment în care invazia rusă din Ucraina i-a apropiat pe cei doi vecini.(…) Însă, în cadrul unei ceremonii care a avut loc luni, Duda a spus că adevărul despre masacrele din timpul războiului și alte fapte similare petrecute în Galiția de Est în 1944-1945 trebuie «spus ferm și clar» indiferent de orice și a cerut Kievului să recunoască epurarea etnică a polonezilor de către milițiile naționaliste ucrainene.Parlamentul polonez a stabilit că respective crime, comise între 1943 și 1945 de Armata Insurgentă Ucraineană și de Organizația Naționaliștilor Ucraineni de sub conducerea lui Stepan Bandera, au avut elemente de genocide”, relatează Digi 24.

„Ucraina nu este de acord cu afirmația și deseori face referire la evenimentele de la Volânia ca făcând parte din conflictul dintre Polonia și Ucraina care a afectat ambele țări. Istoricii polonezi spun că aproape 12.000 de ucraineni au fost de asemenea uciși în operațiuni poloneze de represalii”, mai arată Digi 24.

„Aproximativ 150 de soldați dintr-o regiune siberiană refuză să se mai întoarcă la război, în Ucraina. Bărbații s-au întors acasă, în Republica Buriația, în weekend, după un apel video făcut de soțiile lor luna trecută, spune Alexandra Garmazhapova, care conduce Fundația anti-război Buriația Liberă”, scrie The Moscow Times, citat de Digi 24.

„Activista a spus anterior că soldații buriați și-au reziliat contractele militare în iunie, când soțiile au filmat un apel video prin care cereau ca soții lor să se întoarcă acasă. Soldații ar fi fost amenințați cu procese pentru refuzul de a mai lupta.(…) 500 de soldați buriați au refuzat serviciul militar prin Fundația Buriația Liberă de când Rusia a început invazia în Ucraina, a estimat Garmazhapova. Buriația, una dintre cele mai sărace regiuni ale Rusiei, are cel mai mare număr de victime în războiul din Ucraina confirmat oficial. Guvernul rus nu și-a actualizat numărul oficial de morți în Ucraina din martie, când a raportat 1.351 de victime. Buriația este o regiune de la granița dintre Siberia și Mongolia. Buriații reprezintă cea mai mare minoritate etnică din Siberia”, mai scrie Digi 24.

Seară liniștită!