Era digitală dictează: domeniul IT&C primește 5.000 de locuri la licență, 4.500 la master și 300 la doctorat în noul an universitar! Interviu cu ministrul Educației, prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu

Revista Pro Universitaria: Considerați că pandemia a dat o lovitură de grație învățământului universitar din România? Sau mai degrabă s-au descoperit noi oportunități, având în vedere creșterea numărului de candidați în pandemie?

Sorin Cîmpeanu: Universitățile românești s-au adaptat noilor condiții impuse de pandemie. Au dovedit că au capacitatea de a-și modifica mecanismele de funcționare în raport cu schimbările intervenite în condițiile de desfășurare a activității didactice, îndeplinindu-și în continuare misiunea și rolul în societate.  Evident că orice schimbare a situației de fapt, a cadrului legal atrage după sine și modificări funcționale în interiorul acestora, pentru că vorbim despre capacitatea de adaptare. Problema adaptării procesului de educație contextului pandemiei este una dintre problemele mult dezbătute ale momentului, în jurul căreia se construiesc noi politici, noi modalități de abordare a educației și evident că toată această situație generează efecte pe termen scurt, mediu și lung. Trebuie să avem capacitatea de a ține pasul pe măsura schimbărilor intervenite, printr-o adaptare „naturală” la evoluția societății în general și la cadrul de măsuri impuse de pandemie în special. Există un fond intern al universităților care permite adaptare și evoluție. Universitățile românești, în contextul pandemiei, și-au adaptat rapid resursele educaționale deschise, dezvoltând învățământul online prin utilizarea de platforme dedicate și/sau prin crearea aplicațiilor/platformelor proprii. Dimensiunea digitală a dobândit o importanță de substanță și în egală măsură instrumentele de finanțare pentru dezvoltarea continuă a oportunităților de învățare și dezvoltare profesională. Ministerul Educației susține în mod constant crearea unui ecosistem educațional digital. Accesibilitatea, conectivitatea comunitatea digitală, inovarea și sustenabilitatea sunt parametrii definitorii pentru evoluția firească a învățământului românesc.

Revista Pro Universitaria:  S-a vorbit, totuși, despre pierderi înregistrate în partea de practică, mai ales la Medicină. Se vor putea recupera acele perioade de practică ce au fost pierdute în anul 2020?

Sorin Cîmpeanu: Desfășurarea activității de practică, mai ales la medicină, a reprezentat o adevărată provocare pentru universități iar pandemia a arătat faptul că învățământul medical este esențial pentru a avea un sistem de sănătate puternic. Universitățile au fost nevoite să adapteze modalitățile de învățare și predare, inclusiv în partea de practică. Sistemele educaționale din toată lumea sunt incluse între sistemele cu cea mai mare inerție în raport cu sistemul social. Cu toate acestea, pandemia a dovedit faptul că sistemele de învățământ sunt mai flexibile și mai adaptabile decât se considera în mod obișnuit.

Universitățile românești au depus eforturi susținute pentru recuperarea orelor de practică, astfel încât pierderile să fie minime. În acest context, un factor determinant pentru minimizarea pierderilor a fost componenta de digitalizare. În tot acest proces de adaptare, platformele de învățare e-learning / online, existente și înainte de pandemie, au reprezentat un avantaj pentru universități și un sprijin important în menținerea calității procesului educațional. În baza autonomiei, universitățile au avut posibilitatea de a aplica noi strategii didactice (selectând dintre predare clasică ”față către față”, online și modelul hibrid) care să asigure procesul didactic pentru studenți, cu respectarea cerințelor impuse de standardele de calitate, cât și siguranța igienico – sanitară pentru comunitatea academică.

De asemenea,  întreaga logistică asumată în această perioadă cu scopul principal de a susține actul didactic în pandemie, dispune de capabilități cărora li se vor conferi ulterior și alte atribute benefice. În acest context, dorim să subliniem că unele din echipamentele și resursele educaționale de care dispun în prezent universitățile au putut înlocui parțial activități considerate înainte de pandemie imposibil de desfășurat decât față în față.

Revista Pro Universitaria: Există diferențe foarte mari între performanța diverselor școli din România. Cum considerați că s-ar putea diminua distanța între acestea, cum s-ar reuși încurajarea colaborării între instituțiile de învățământ?

Sorin Cîmpeanu: Cuvintele-cheie sunt: competiție, colaborare și performanță. Competiția, colaborarea și performanța sunt elemente care încurajează standarde ridicate privind excelența în educație. Principiul competitivității este practicat de toate instituțiile de învățământ superior din toate statele lumii, în special de cele care ocupă poziții importante în clasamentele internaționale. Pentru a accede la vârful clasamentelor, colaborarea cu alte universități sau institute de cercetare sau cu mediul socio – economic este esențială. Prin urmare, susțin cu tărie atât colaborarea  între instituțiile de învățământ superior la nivelul mobilităților pentru studenți și pentru cadrele didactice, cât și stimularea competiției pentru creșterea performanței și constituirea echipelor care să  elaboreze proiecte de cercetare comune (inclusiv publicarea în comun de articole și lucrări științifice), dar și programe de studii de tip joint degree.

Revista Pro Universitaria: Educația se schimbă odată cu tehnologiile, iar știința de carte e mult mai greu de transmis decât acum 20 de ani, în contextul în care o întrebare pusă pe Google, de exemplu, primește azi mii de răspunsuri, fără ca cineva să îndrume navigatorul să distingă între ceea ce e corect sau greșit. Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (Organisation for Economic Co-operation and Development – OECD), sub 2% dintre tinerii de 15 ani din România au acea capacitate avansată să navigheze prin lucruri complexe. Vom putea fi atenți la acest aspect în condițiile în care învățământul românesc are multe alte priorități?

Sorin Cîmpeanu: Societatea în general, și în mod special tinerii, se îndreaptă din ce în ce mai mult către mediul virtual pentru a obține informații și răspunsuri, iar acest fapt se înscrie în trendul global al digitalizării. Competențele digitale de bază sunt deja o parte a competențelor transferabile cheie pe care oricine ar trebui să le aibă pentru a putea să se dezvolte pe plan personal, să se implice în societate în calitate de cetățean activ, să utilizeze serviciile publice și să își exercite drepturile fundamentale. Tehnologia digitală trebuie să fie valorificată pentru a facilita furnizarea de oportunități de învățare flexibile și accesibile, inclusiv pentru cursanții și profesioniștii adulți, ajutându-i să se recalifice, să se perfecționeze sau să își schimbe cariera.

Sunt necesare eforturi în materie de conținut, instrumente și platforme pentru educație digitală. Resursele educaționale deschise și analiza învățării au potențialul de a îmbunătăți învățarea, dar încă nu sunt exploatate la potențialul maxim. Deși actul de predare în învățământul superior are loc în instituții unde se realizează și cercetare, care nu este încă exploatată suficient pentru a oferi transfer de cunoaștere pentru predare, știința deschisă digitală oferă noi posibilități de abordare a acestei situații.

În acest nou context, rolul cadrelor didactice este esențial, întrucât acestea pe lângă faptul că trebuie să îi îndrume pe tineri către sursele științifice de informații, au și misiunea de a ajuta să-și formeze un sistem de gândire critică necesar în evaluarea credibilității surselor de informații.

Ministerul Educației susține proiecte dedicate formării de competențe relevante pentru cadrele didactice, un exemplu relevant este proiectul „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – CRED”, care își propune abilitarea curriculară/formarea a 55.000 cadre didactice din învățământul primar și gimnazial pentru o abordare metodologică centrată pe competențe-cheie, în acord cu noul curriculum și adaptarea activităților de învățare la nevoile specifice ale fiecărui elev, inclusiv ale celor aflați în risc de abandon școlar și, în plus, Ministerul contribuie la elaborarea de strategii (Strategia Națională privind Digitalizarea) și la implementarea programelor naționale precum PNRR pe tema digitalizării educației.

Revista Pro Universitaria: Un reputat specialist, Andreas Schleicher, directorul pentru Educație al OECD, spunea într-o alocuțiune a sa de la Palatul Cotroceni de acum mai bine de un an, că schimbarea esențială din educație nu ține în primul rând de bani sau de timpul petrecut în școală, ci de calitatea experiențelor pe care le au cei care învață în sistem. Putem discuta serios despre acest aspect în România, unde există încă mari carențe materiale, de logistică, organizare și personal?

Sorin Cîmpeanu: Profesia de cadru didactic necesită în primul rând vocație, dăruire, pasiune, implicare. Pentru a atrage în sistem pe cei mai buni,  este necesar  să ridicăm nivelul de recunoaștere socială a profesiei, dar și nivelul motivației financiare și da, este un subiect foarte important si serios pentru  toți cei  implicați în procesul educațional.

Revista Pro Universitaria: Până să avem în unitățile naționale de învățământ lideri și dascăli charsimatici, cu vocație, este nevoie de cadre didactice calificate și cu adevărat dornice să-și practice meseria. Cum apreciați că a evoluat corpul didactic în ultimii ani, cantitativ și calitativ? Ce îi motivează și atrage pe profesori? Ce anume îi poate deturna sau descuraja?

Sorin Cîmpeanu: Față de ceea ce am menționat anterior referitor la motivare, pot spune că demotivează birocrația, lipsa infrastructurii digitale în zonele vulnerabile din punct de vedere socio-economic, precum și în zonele izolate. Evoluția numerică a corpului didactic nu a înregistrat modificări semnificative, dar prin formarea continuă a acestuia, se constată o îmbunătățire a calității activității cadrelor didactice.

Revista Pro Universitaria: Ar trebui făcute eforturi suplimentare pentru a atrage mai mulți studenți străini în România?

Sorin Cîmpeanu: Ministerul derulează o serie de proiecte prin intermediul cărora se încearcă integrarea și compatibilizarea completă în Spațiul european al educației. Un proiect de referință este Proiectul „Rețele de Universități Europene”, care va contribui semnificativ la consolidarea mobilității studenților și a cadrelor didactice, promovează calitatea, caracterul incluziv și competitivitatea învățământului superior european. În momentul de față, România are deja 10 universități acceptate în Alianțe Europene, având un sprijin constant al Ministerului Educației pentru a participa la aceste proiecte. Astfel, pentru anul 2021,  Ministerul Educației a alocat suma totală de 3.500.000 lei pentru cofinanțarea proiectelor dedicate dezvoltării și consolidării de rețele universitare europene derulate de instituțiile de învățământ superior de stat din România.

Un alt exemplu este Portalul Study in Romania – dezvoltat și găzduit UEFISCDI, în cadrul proiectului „Internaționalizare, echitate și management instituțional pentru un învățământ superior de calitate” (IEMU). Portalul își propune să ofere o bază de date de înaltă calitate cu oferta educațională existentă a universităților din România.

Proiectul EuniQ, de asemenea, este un proiect care dezvoltă o componentă europeană pentru o asigurare a calității comprehensivă a Universităților Europene, proiect finanțat de Comisia Europeană, prin programul Erasmus+/KA3/EACEA/35/2018, coordonat de NVAO (Olanda), agenția pentru asigurarea calității pentru comunitatea flamandă.

Revista Pro Universitaria: De ce nu se mai finanțează din bugetul statului sau din fonduri europene bursele pentru doctoratele în științe umaniste, la universitățile din România?

Sorin Cîmpeanu: Finanțarea programelor de studii universitare de doctorat în domeniul științelor umaniste nu a încetat niciodată. Trebuie menționat că repartizarea cifrei de școlarizare pentru studiile universitare de doctor și implicit bursele aferente se face global pe fiecare universitate. In baza autonomiei universitare, fiecare instituție de învățământ superior distribuie aceste locuri pe domenii de doctorat.

Revista Pro Universitaria: Câte locuri sunt în plus, la licență, anul acesta, față de anii precedenți, cerute de instituțiile de Apărare? Și în ce domenii?

Sorin Cîmpeanu: Având în vedere specificul activităților din domeniile militar, de informații, de ordine publică și de securitate națională, cifra de școlarizare pentru acest tip de învățământ se fundamentează la nivelul ministerelor de resort. Acestea, propun anual cifrele de școlarizare care sunt preluate de Ministerului Educației în hotărârea de guvern privind cifra de școlarizare. În ceea ce privește evoluția acestei cifre, nu variază semnificativ în ultimii ani. Pentru universitar 2021 – 2022, avem 1682 locuri pentru studii universitare de licență, 785 locuri pentru studii universitare de master și 31 locuri destinate studiilor universitare de doctorat.

Revista Pro Universitaria: Ce domenii de studiu universitar pierd teren, în ultima perioadă, din cauza scăderii numărului ofertelor pe piața forței de muncă?

Sorin Cîmpeanu: Pierderea de teren nu este dictată de piața muncii, ci mai degrabă de perceperea de către potențialii candidați a gradului de dificultate al anumitor programe de studii, chiar în condițiile în care aceste programe sunt foarte căutate, angajabilitatea fiind de 100% în cadrul absolvenților.

În același timp, există programe de studii unde procentul de angajabilitate este foarte scăzut, dar sunt căutate de către candidați întrucât sunt percepute ca fiind mai ușor de parcurs sau pentru că pur și simplu sunt “modă” la un anumit moment.

Revista Pro Universitaria: Se va implementa în curând învățământul universitar dual în România? Sau s-a abandonat ideea lansată în anul 2017?

Sorin Cîmpeanu: Această inițiativă nu a fost abandonată de către Ministerul Educației, ținând seama și de interesul ridicat manifestat de agenții economici. Învățământul dual trebuie sa devină atractiv și tinerii trebuie să înțeleagă că această formă de învățământ le formează competențe aplicate și reprezintă un real avantaj la începutul vieții profesionale.

Susținem parteneriatele între unitățile de învățământ/instituții de învățământ superior și potențialii angajatori ai viitorilor absolvenți. Este important să aplicăm  soluții inovative de realizare a practicii, de consiliere, orientare, evaluare a competențelor, pentru promovarea și sprijinirea integrării elevilor în învățământul dual. O componentă importantă este finanțarea corespunzătoare și atragerea de fonduri europene pentru a asigura o infrastructură de calitate care să fie la dispoziția elevilor care aleg această formă de învățământ.

Revista Pro Universitaria: La nivelul Uniunii Europene, se pune problema încurajării dezvoltării unui ecosistem de educație digitală de înaltă performanță. Ce va face România, concret, în această direcție, în perioada următoare?

Sorin Cîmpeanu: Ministerul Educației a prevăzut în PNRR, o Schemă de finanțare pentru digitalizarea universităților cu scopul de a facilita o schimbare a pedagogiei,  care să valorizeze implicarea mai activă și autonomă a studenților în propria formare, utilizarea tehnologiei și a resurselor de tip open access. Este vizată dezvoltarea unui program național pentru încurajarea dialogului dintre învățământ și sectoarele economice înalt tehnologizate, cu potențial de dezvoltare și inovare, prin organizarea unităților de învățământ în clustere dedicate formării în meserii emergente, care reunesc unități de învățământ preuniversitar, instituții de învățământ terțiar, structuri de cercetare și companii.

Acestea vor lansa rute cross-curriculare de științe aplicate (teoretic-vocațional-tehnologic). Aceasta se va realiza etapizat, prin analiza din punct de vedere al guvernanței funcționale a tuturor structurilor regionale dedicate dezvoltării capitalului uman, dezvoltarea parteneriatelor efective cu clusterele care promovează inovarea în dezvoltarea regională, între care și cele dedicate domeniului IT, urmărirea dobândirii de către studenți a unor competențe specifice meseriilor emergente, prin stimulente acordate universităților și flexibilizarea traseelor de învățare și încurajarea programelor de studii și a specializărilor inteligente, determinate în baza unui amplu proces de reflecție și consultare națională, până în 2026.

Focus major pe tehnologia informațiilor și comunicațiilor

Formarea competențelor digitale la orice program de studii universitare, de la științe socio-umane și până la științe medicale, se construiește pe un sistem de învățământ superior cu tradiție. În prezent,  sunt 30 de instituții de învățământ superior de stat (publice și militare) și 18 instituții de învățământ superior particulare în care funcționează efectiv specializări universitare dedicate, din arealul IT&C:

– 176 programe universitare de licență (145 în universități publice, 5 în universități militare și 26 în universități particulare) respectiv 230 programe universitare de masterat (216 în universități publice, 4 în universități militare și 10 în universități particulare);

– 389 studenți la programe de licență dedicate IT&C (41.564 în universități publice, 673 în universități militare și 2152 în universități particulare) respectiv 11.264 studenți la programe de master dedicate IT&C (10.730 în universități publice, 205 în universități militare și 329 în universități particulare)

Dintr-o perspectivă concretă, digitalizarea formării profesionale inițiale și continue în universitățile românești se realizează prin:

– Susținerea domeniilor prioritare de dezvoltare a României, în care componenta digitală este esențială. În anul universitar 2021-2022 sunt alocate distinct 5.000 de locuri la licență, 4.500 locuri la master și 300 locuri la doctorat pentru aceste domenii;

– Stimularea instituțiilor de învățământ superior pentru dezvoltarea programelor de studii cu specializări și calificări digitale adecvate meseriilor viitorului;

– Continuarea stimulării Centrelor de Consiliere și Orientare în Carieră din cadrul universităților (CCOC) pentru a se adapta la era digitală;

– Încurajarea instituțiilor de învățămȃnt superior în vederea consolidării capacității de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților, în contextul în care piața muncii de mâine este caracterizată de schimbare și flexibilitate.

Două obiective importante pentru sprijinirea digitalizării universităților

– Redefinirea guvernanței universitare, inclusiv a guvernanței funcționale multi-nivel a pregătirii pentru meserii emergente prin reconceptualizarea guvernanței universitare, de tip Open Source (atât pentru meserii emergente, cu accent asupra Comitetelor Sectoriale, cât și a teritorializării pregătirii, cu accent asupra dimensiunii regionale).

– Sprijinirea dotării instituțiilor de învățământ superior cu dispozitive și platforme digitale de e-learning și administrative, pentru a răspunde provocărilor generate de pandemia COVID-19, pentru crearea noilor competente ale viitorului prin mecanisme de inovarea permanentă a programelor de studiu

Vor fi acordate granturi universităților pentru a crește competitivitatea internațională  a concentrărilor academice și/sau pentru a dezvolta programe academice comune în domenii cu relevanță socio-economică (smart specialisation),  în valoare maximă de 4,97 milioane de euro, în sistem competitiv, în  cadrul unui apel cu o alocare totală de 224 milioane de euro, pentru investiții în infrastructură digitală universitară și în crearea de competențe digitale avansate.

Proiectul EuniQ – calitate sporită a învățământului superior european

Proiectul EUniQ reunește, ca parteneri, opt agenții de asigurare a calității din Olanda, Franța, Armenia, Elveția, Slovenia, Letonia, Serbia și Italia, șase ministere ale educației din Olanda, Albania, Bulgaria, Georgia, România și Suedia, precum și organizații cu misiune ȋn aria învățământului superior european: European University Association (EUA), European Student Association (ESU) și European Association for Quality Assurance in Higher Education (ENQA).  Scopul proiectului EUniQ este să ofere sprijin agențiilor de asigurare a calității, prin crearea unei foi de parcurs care să le permită dezvoltarea, ȋn comun, a unei metodologii de asigurare a calității, în contextul ultimelor tendințe din învățământul superior european, dată fiind apariția instituțiilor de învățământ superior transfrontaliere, a programelor de studii de tip Erasmus Mundus Masters, a rețelelor de universități și a Universităților Europene.

* Interviul este extras din Revista Pro Universitaria nr. 3/2021, dedicată admiterii în învățământul superior.