Epsilon, o nouă variantă a noului coronavirus – rezistentă la anticorpii generați de vaccinurile ARN mesager

6 iul. 2021
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 178

Desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) se află pe prima pagina a jurnalelor din România, după ce Comisia de la Veneția recomandă desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție „ca un prim pas urgent” în cadrul unui proces mai larg de reformare a justiției.

„«Comisia de la Veneția salută intenția autorităților române de a reforma sistemul judiciar și de a reda atribuțiile procurorilor de la DNA și DIICOT și înțelege faptul că primul pas urgent în această reformă mai largă este desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor comise de magistrați», se arată în comunicatul transmis de Comisie”, scrie România liberă.

„De asemenea, Comisia de la Veneția atrage atenția că amendamentele adoptate în Camera Deputaților la legea de desființare a SIIJ ridică semne de întrebare «atât pe conținut, cât și pe procedură». «Comisia de la Veneția dorește să sublinieze că desființarea Secției Speciale este doar un prim pas în procesul de reformă și că încurajează autoritățile române să continue cu un proces de reformă mai larg», se mai arată în comunicat”, mai scrie România liberă.

Ministrul Justiției, Stelian Ion, salută decizia Comisiei de la Veneția cu privire la desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.

„«Comisia de la Veneția a emis avizul favorabil desființării SIIJ. Este un aviz favorabil mult așteptat. Am sesizat Comisia de la Veneția pentru că în Parlament proiectul Guvernului a întâmpinat anumite dificultăți și au existat păreri contradictorii. Dacă s-ar fi mers pe varianta propusă în Guvern, dacă am fi adoptat această lege fără garanții suplimentare și fără alte discuții, până la această oră, SIIJ ar fi fost istorie. Odată cu desființarea secției, să nu se creeze alte impedimente în actul de justiție, să nu se creeze instituții care să creeze blocaje în actul de justiție», a precizat ministrul Stelian Ion”, scrie News.ro.

Pe agenda Parlamentului European revine, în această săptămână, și primirea Bulgariei și a României în spațiul Schengen.

„Parlamentul European va adopta săptămâna aceasta un raport, în care este prevăzut că va solicita încă o dată ca Bulgaria și România să fie primite în Schengen, conform agendei ultimei reuniuni a deputaților europeni înainte de vacanța de vară. Parlamentul European arată că în 2011 și 2018 a adoptat rezoluții cu o cerere similară privind primirea în Schengen. Marți seară, deputații europeni vor dezbate raportul, care îndeamnă insistent Consiliul UE să ia măsuri imediate pentru a ridica controalele la frontierele terestre, maritime și aeriene ale celor două țări”, scrie Evenimentul Zilei.

„Miercuri, deputații europeni vor discuta situația statului de drept în Polonia și Ungaria. Se așteaptă ca aceștia să discute despre noua lege maghiară legată de comunitatea LGBT+ și să adopte o rezoluție”, mai arată Evenimentul Zilei, citând surse Rador.

Presa mai scrie că Dacian Cioloș, copreședintele USR PLUS, a anunțat că va candida pentru președinția partidului. Anunțul a fost făcut luni, în timp ce copreședinții USR PLUS dădeau declarații despre consultările de la Palatul Cotroceni pe marginea proiectului România Educată.

„Candidez, o să candidăm amândoi, e mai bine pentru ca USR PLUS în următorii ani să conteze… Sigur, împreună cu Dan, eu sper să fie și alți candidați, asta înseamnă să fie un partid viu”, a spus Dacian Cioloș, scrie Cotidianul.

„Se pare că anunțul l-a luat pe nepregătite pe Dan Barna. Aflat lângă Dacian Cioloș, acesta pare surprins de anunțul aliatului său. În plus, Cioloș a recunoscut faptul că în USR PLUS sunt tabere care au idei diferite”, mai arată Cotidianul.

Epsilon, o nouă variantă a virusului care provoacă COVID-19, a fost confirmată în cercetările coordonate de biochimistul Matthew McCallum și publicate în revista Science.

„Această variantă a fost prima dată identificată în California, Statele Unite, prezintă trei mutații și este rezistentă atât la anticorpii generați de vaccinurile ARN mesager (Pfizer și Moderna), cât și la cei produși de infecția cu virusul SARS-COV-2. Rezistența la vaccinuri a fost confirmată după analizarea plasmei colectate de la 15 persoane vaccinate cu două doze de Moderna, de la 33 vaccinate cu două doze de Pfizer/BioNtech și de la 9 persoane care au fost infectate cu SARS-COV-2. Spre deosebire de varianta Delta, care a ajuns deja în peste 100 de state, varianta Epsilon nu este încă foarte răspândită în Europa, conform bazei de date internaționale GISAID, care colectează secvențele genetice ale virusurilor”, notează Libertatea.

„Ea a fost semnalată pentru prima dată la începutul lui 2021 în California și de atunci, conform datelor GISAID din ultimele patru săptămâni, este prezentă în 44 de țări, din Statele Unite până în Coreea de Sud, India și în Japonia. În Europa au fost raportate cazuri în Danemarca (37), Germania (10), Irlanda și Franța (7), Țările de Jos și Spania (5), Elveția (4), Norvegia (3), Suedia, Finlanda și Italia (2), Belgia (1). Confirmarea noii variante vine într-o perioadă în care Europa este îngrijorată de răspândirea variantei Delta și încearcă să crească rata de vaccinare de teama unui nou val care să lovească”, mai scrie Libertatea.

Seară frumoasă!

Epsilon, o nouă variantă a noului coronavirus – rezistentă la anticorpii generați de vaccinurile ARN mesager was last modified: iulie 6th, 2021 by Claudiu Pamuc

Vă recomandăm:

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter