Epopeea carantinării persoanelor suspecte de infectare cu virusul Sars-Cov-2

13 oct. 2020
Articol UJ Premium
Vizualizari: 469
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

În contextul creșterii alarmante a cazurilor de infectare cu virusul Sars-Cov-2, angajatorii depun eforturi susținute pentru protejarea sănătății, atât a propriilor angajați, cât și a publicului, beneficiarul final al oricărui serviciu public ori privat. Una dintre măsurile care temperează creșterea rapidă a numărului de infectări constă în identificarea contacților direcți ai persoanelor confirmate pozitiv, în vederea carantinării pentru perioada de contagiozitate a noului coronavirus.

Pe seama depășirii firești a capacității Direcțiilor Județene de Sănătate Publică de a efectua imediat anchetele epidemiologice, angajatorii pot stabili preventiv, în măsura în care natura activităților desfășurate permite, proceduri de lucru care să vizeze munca de la domiciliu ori limitarea imediată a contactului cu publicul pentru contacții direcți ai persoanelor testate pozitiv, până la finalizarea anchetelor epidemiologice și emiterea deciziilor de carantinare[1] la domiciliu ori în alte spații special desemnate de către autorități.

Dificultatea apare, însă, în momentul în care, fie angajatorul, fie funcționarii direcțiilor de sănătate publică,  trebuie să identifice și să stabilească „contacții direcți”.

Contactul direct ori „apropiat”, care devine „persoană suspectă” în accepțiunea art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 136/2020[2], este stabilită pe baza „informațiilor științifice oficiale și a definiției de caz” (art. 7 din actul normativ menționat). Conform „definiției de caz” publicată la data de 18.09.2020, pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică[3], este considerată contact direct persoana care:

– locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;

– a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);

– a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);

– a avut contact față în față cu un caz de COVID-19 la o distanță mai mică de 2 m și cu o durată de minimum 15 minute;

– s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sală de ședințe, sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum15 minute și la o distanță mai mică de 2 m;

– persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție;

Dacă situațiile de mai sus sunt suficient de clare, dilema intervine față de precizarea din „definiția de caz” actualizată la data de 18.09.2020, conform căreia „Orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protectie corespunzator și a respectat distantarea fizica NU ESTE CONSIDERATA CONTACT DIRECT” ( n.r: atenționarea prin folosirea literelor mari de tipar apare în definiția oficială a contactului direct) . Ori, această precizare care, până la data de 18.09.2020, viza doar personalul medical (care nu era considerat, firesc, contact direct, dacă purta echipament de protecție corespunzător)[4], face extrem de dificilă stabilirea reală a persoanelor care, prin contactul direct cu persoanele testate pozitiv, ar putea fi, la rândul lor, infectate cu noul coronavirus.

În aceste condiții, pare că măsura carantinării persoanelor suspecte, care au intrat în contact cu persoane confirmate pozitiv COVID-19, consacrată legislativ în scopul declarat de prevenție a răspândirii infectărilor cu noul coronavirus, pierde fundamental din consistență, atâta timp cât este imposibil de dovedit că, pe toată durata „contactului direct”, persoanele aflate în proximitatea unei persoane confirmate pozitiv, au purtat ori nu, corespunzător, masca de protecție (masca facială reprezintă   singurul ,, echipament,, de protecție obligatoriu, excepție făcând echipamentul personalului medical) și au respectat distanța fizică. Mai mult, „contacții direcți” (angajații) aflați în timpul programului de lucru, beneficiază de o „prezumție legală” că au purtat corespunzător mască de protecție[5], ceea ce face imposibilă luarea măsurii carantinării (ori a unei alte măsuri imediate profilactice, cum ar fi interzicerea oricărei activități cu publicul etc.) cu excepția cazurilor în care măsura se ia cu acordul implicit al persoanei vizate, care declară că NU „a purtat masca/echipamentul de protecție corespunzător”  și NU „a respectat distanțarea fizică”.


[1] Potrivit art. 7 din Legea nr 136/2020 privind privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, republicată în Monitorul Oficial Nr. 884 din 28 septembrie 2020 „Carantina persoanelor se instituie pe baza informațiilor științifice oficiale și a definiției de caz, la domiciliul persoanei, la o locație declarată de aceasta sau, după caz, într-un spațiu special desemnat de autorități, cu privire la persoanele suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent înalt patogen care… au intrat în contact direct cu cel puțin o persoană confirmată cu o boală infectocontagioasă”.

[2] „Persoana suspectă – (…) persoana care a intrat în contact direct cu o persoană infectată sau cu bunuri contaminate cu agentul înalt patogen, până la trecerea perioadei de incubație sau apariția semnelor sau simptomatologiei clinice sau paraclinice a bolii”;

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

[3] http://www.cnscbt.ro/index.php/1986-definitii-de-caz-si-recomandari-de-prioritizare-a-testarii-pentru-covid-19-actualizare-18-09-2020-2/file.

[4] http://www.cnscbt.ro/index.php/1915-definitii-de-caz-si-recomandari-de-prioritizare-a-testarii-pentru-covid-19-actualizare-10-08-2020-1/file.

[5] Pct. 2 din Anexa la ORDINUL nr. 874/81/2020 privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție, a triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă, publicat în  Monitorul Oficial nr. 435 din 22 mai 2020.

Epopeea carantinării persoanelor suspecte de infectare cu virusul Sars-Cov-2 was last modified: octombrie 12th, 2020 by Cristinel Grosu

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice