EMISIUNEA TV „LEGAL POINT” 84 – Monica-Amalia Rațiu: Noua lege a parteneriatului public-privat și Florentina Drăgan: Modificările din domeniul achizițiilor publice

10 iul. 2018
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 793

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 30 de zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

[…]

Nicolae Cîrstea: Înțeleg că așteptăm din nou modificări, au fost modificări, se mai modifică? Ce se mai întâmplă în această materie a achizițiilor publice și a parteneriatului public-privat? Am putea face o trecere în revistă a modificărilor și a ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani cu legislația pe aceste două zone – achiziții publice și parteneriat public-privat?

Monica-Amalia Rațiu: Putem începe cu parteneriatul public-privat, deoarece avem aparent un nou act normativ, de la sfârșitul lunii mai. De ce spun aparent – pentru că, dacă ar fi să comparăm textul Ordonanței de Urgență nr. 39/2018, care este actualul temei legal, cu Legea nr. 233/2016, tot parteneriatul public-privat îl reglementa, am observa că probabil 90% din prevederi sunt aceleași. Acum, de ce a fost nevoie, de ce s-a ajuns să se emită ordonanța? Probabil din rațiune de tehnică legislativă. În România, de foarte multe ori, este dificil să legiferezi. Mai ales dacă discutăm chiar de proiect de lege. În momentul în care începe parcursul prin Parlament, poate să treacă și ani de zile până să vină rândul acelui proiect de lege la aprobare.

În 2016, la sfârșitul anului, a fost adoptată Legea nr. 233/2016 – un act normativ care reclama și emiterea unor norme metodologice. Normele metodologice ar fi trebuit adoptate prin hotărâre de guvern, deci ar fi trebuit redactate de Ministerul Finanțelor Publice. MFP din România – observăm noi de pe margine, ca privitori – nu este un fan al conceptului de parteneriat public-privat. N-au emis aceste norme, pe scurt.

Nicolae Cîrstea: Deci un an și jumătate, un act normativ intrat în vigoare fără să fie adoptate normele.

Monica-Amalia Rațiu: Au depus toate diligențele să găsească motive în a nu emite aceste norme și, pentru a putea să găsești motive, trebuia să identifici nemulțumiri cu privire la textul principal, încercând să tot forțezi modificări ale legii de bază, ca justificare a faptului că tu nu emiți normele metodologice, spunând hai să mai modificăm la legea de bază și după aceea vom scrie noi normele metodologice.

Nicolae Cîrstea: De pe margine, așa cum spuneați, sunt niște argumente pentru această întârziere?

Monica-Amalia Rațiu: Știți cum este, din partea Facultății de Drept suntem chemați, de multe ori, cei care predăm Achiziții publice sau Concesiuni, Parteneriat public-privat, în diverse grupuri de lucru. Și, acolo te întâlnești cu funcționarii publici care sunt implicați în emiterea de acte normative.

Cornel Dărvășan: Și nu ține nimeni cont de dumneavoastră, dacă tot vă invită?

Monica-Amalia Rațiu: Nu neapărat. Rareori găsești câte o circumstanță în care cineva ține cont.

Cornel Dărvășan: E ciudat.

Monica-Amalia Rațiu: La momentul la care a fost emisă, în prima formă a Legii nr. 233/2016, s-a ținut cont. Nu chiar până la capăt, în sensul că în comisiile parlamentare au fost stricate – să spun – niște mecanisme, după care n-am avut niciun succes în a încerca o colaborare între facultate și Ministerul de Finanțe pentru a scrie normele metodologice, pentru că Ministerul de Finanțe…

Nicolae Cîrstea: V-ați oferit, practic, să…

Monica-Amalia Rațiu: Noi întotdeauna ne oferim, în zona achiziții, PPP-ul, concesiuni și în scris, și la conferințe ș.a.m.d…, întotdeauna ne oferim. Nu întotdeauna este acceptat acest ajutor din partea noastră. Dar, în sfârșit, la momentul redactării legii s-a lucrat mult și la facultate, dar am semnalat că sunt niște deficiențe, imediat după adoptare. După aceea iarăși nu s-a mai putut, cumva, conlucra. Pentru că viziunea celor care au alcătuit un grup de lucru pentru a mai modifica Legea nr. 233/2016 și eventual pentru a scrie în viitor niște norme metodologice era total diferită față de viziunea Facultății. Și atunci, la un moment dat, noi am exprimat puncte de vedere în scris, am exprimat tabelar ce nu se potrivește, arătând bunele practici internaționale… În sfârșit, pentru că, totuși, PPP-ul (n.n. parteneriat public-privat) este un mecanism juridic complex, care n-a fost inventat ieri și care funcționează doar dacă-i calibrat într-un anume fel. Or, odată ce strici câteva aspecte, acea locomotivă nu va mai porni; chiar dacă arată a locomotivă. Cam aceasta este cu legislația noastră a PPP-ului. În sfârșit, nu s-a putut lucra în perioada respectivă, a avut loc o modificare amplă a Legii nr. 233/2016, la care facultatea nu numai că nu a participat, dar s-a opus și a dat explicații de ce acele modificări vor face textul inaplicabil. Promotorul a fost Ministerul Finanțelor Publice, au adoptat ordonanța de modificare, au făcut textul așa cum l-au făcut… Evident că mediul de afaceri, toată lumea a reacționat, observând că nu este aplicabil textul. Și s-a mai pierdut un an și încă un an.

Din când în când, însă, se găsesc grupuri de persoane care vin spre facultate. Și spun: Vă rugăm frumos, haideți, totuși ajutați-ne. Și lucrul acesta s-a întâmplat în urmă cu câteva luni, când Comisia Națională de Strategie și Prognoză se adresează facultății spunând: „Haideți, totuși, să vedem ce facem cu legea PPP-ului”. Mare parte din textele Legii nr.  233/2016 erau utilizabile, bineînțeles. Dar erau niște aspecte care trebuiau reglate. Am propus niște texte și, spre surprinderea noastră, nu s-a adoptat o lege de modificare – în sfârșit, ca tehnică normativă –, ci s-a preferat o ordonanță de urgență. Probabil și pentru a nu mai aștepta încă doi ani de zile sau pentru a nu avea riscul trecerii prin foarte multe comisii, unde, din păcate, puțină lume, sau poate nimeni, nu se prea pricepe la fenomen și riscul de a strica mecanismul, cinstit vorbind, era foarte mare.

Nicolae Cîrstea: Am putea face, doamna Drăgan, și în zona achizițiilor publice un parcurs al ultimilor ani în această materie a legislației?

Florentina Drăgan: Deci, în vara anului 2016 s-a abrogat… a fost o ordonanță, Ordonanța nr. 34/2006, și a apărut noul pachet legislativ în domeniul achizițiilor. S-au transpus, practic, cele trei directive în domeniul achizițiilor, achizițiilor sectoriale și al concesiunilor și s-a retranspus – pentru că era transpusă directiva pe remedii, în cadrul Ordonanței nr. 34/2006 s-a făcut, de data aceasta, un act normativ separat. Evident, a suferit modificări, Legea nr. 98/2016, Legea nr. 99/2016 și Legea nr. 100/2016, care au transpus directivele, au fost modificate în doi ani de zile de trei ori…

Nicolae Cîrstea: Cauzele care ar putea să fie?

Florentina Drăgan: Cred că transpunerea incorectă a directivelor. Pentru că s-a intrat cu un text inițial de lege relativ bun, dar pe parcurs în camerele decizionale au mai suferit modificări, care n-au mai putut fi corectate decât după o anumită perioadă de timp. Și atunci, o modificare importantă a apărut în 22 decembrie 2017, când a început să se corecteze un pic și s-au mai făcut anumite corelări între articole. Iar în vara anului acesta, în 4 iunie, a apărut a treia modificare a acestui pachet legislativ, cu elemente unele pozitive, unele negative, în sensul că s-a încercat o ușurare a procedurii de atribuire, însă o să vedeți pe parcurs că de fapt este o îngreunare. Sunt elemente pozitive cel puțin pe parte de remedii, că s-a renunțat la notificarea prealabilă – este un element pozitiv, nu am considerat din 2016 că o să ajute foarte mult această etapă preliminară în fața autorităților contractante, România având și experiența din anul 2006, când era Ordonanța nr. 60/2016, anterioară Ordonanței nr. 34/2006, numai că nu se numea notificare prealabilă, se numea contestație, care se depunea la autoritatea contractantă, urmând ca ulterior să mergi în instanță. În 2006 s-a renunțat la acest mecanism și tocmai de aceea s-a înființat acest organism administrativ-jurisdicțional, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, organism care a fost o urmare a transpunerii directivei, fiecare stat membru fiind obligat să asigure operatorilor economici o cale celeră și eficientă. Și atunci, în 2006 s-a înființat acest organism administrativ jurisdicțional, urmând ca acesta să-și continue activitatea și în baza Legii nr. 101/2016.

Deci, să zic, ăsta e elementul pozitiv. Dar elementul negativ, critic, este faptul că acum, condiția de admisibilitate a depunerii contestației este constituirea unei cauțiuni. Nu este un element de noutate pentru noi, ca stat membru Uniunea Europeană, pentru că în vara lui 2014 Ordonanța de Urgență nr. 34/2006 a suferit modificări și, drept condiție de admisibilitate s-a impus constituirea unei garanții de bună conduită. Evident, după un an de zile Curtea Constituțională a declarant-o ca fiind neconstituțională.

[…]

Monica-Amalia Rațiu: De fiecare dată este interesant de urmărit de ce apare un text legal. Pentru că, într-adevăr, vedem efecte: o fi bine, n-o fi bine, ia uite cât de neclar e… de fapt jumătate din text nu se poate…

Cornel Dărvășan: Nu se poate anticipa lucrul acesta?

Nicolae Cîrstea: Se poate. Cu siguranță se poate.

Monica-Amalia Rațiu: Am urmărit declarațiile legiuitorului, anterior adoptării acestor…

Cornel Dărvășan: Îmi place stilul ăsta impersonal: „legiuitorului”… Parcă ar fi, așa, o entitate abstractă…

Monica-Amalia Rațiu: Știți cum este, legiuitorul este undeva, o față mai mult sau mai puțin cunoscută, e un grup de persoane – în cazul de față, fiindcă vorbim de achiziții, localizat undeva în Ministerul Finanțelor Publice. Și pentru că nu vreau tot timpul să arăt cu degetul și să spun: Ministerul Finanțelor Publice nu face… Până la urmă nu în ansamblu nu face și, oricum, nu e clădirea de vină. Undeva legiuitorul, aflat pe acele culoare ale MFP, ia niște decizii. În cazul acesta legiuitorul considera că sunt prea multe contestații. Deci prin vocea ministrului Finanțelor Publice, eu asta am înțeles. Înainte să se facă public pachetul de modificări… Noi spunem „modificarea”, dar sunt „modificări-le”, cu zeci-le. Deci practic sunt ocazii de modificare, rânduri de modificări. Înainte de a se intra în linie dreaptă cu aceste modificări, Ministrul Finanțelor Publice a spus, între altele: Trebuie să luăm niște măsuri, pentru că nu se poate să avem atât de multe contestații. Aceste contestații ne țin pe loc. Așteptăm cu procedurile. Și, într-adevăr, putem găsi exemple de proceduri unde ai depunerea, știu și eu când, după care ai foarte multe întoarceri de procedură la reevaluare.

Florentina Drăgan: Exact.

Monica-Amalia Rațiu: Acest aspect e adevărat. Unde, însă, considerăm la facultate că legiuitorul greșește, este în omiterea explicării motivelor pentru care se tot întorc procedurile. Pentru că aceste reevaluări, care sunt dictate, până la urmă, de consiliu – pentru că de regulă noi la consiliu mergem cu toții să ne plângem când suntem în cadrul evaluărilor, nu neapărat la instanță; întâi la consiliu. Iar consiliul, de foarte multe ori dă dreptate. Până la urmă de la Consiliu vine acest neajuns: „Ia uite, trebuie din nouă să reevaluez. Păi dacă trebuie să reevaluez și eu într-o procedură am zece reevaluării… Păi o fi din vina investitorilor – sau, mă rog, cum sunt ei, ofertanți, în procedura aia –, sau autoritatea mea contractantă greșește în aplicarea legii”. Și eu zic că greșește în aplicarea legii pentru că, dacă ne uităm la jurisprudența consiliului, puține hotărâri sunt întoarse ca urmare a plângerilor în instanță.

[…]

Cornel Dărvășan: Foarte frumos dezideratul ăsta, dar de exemplu în practică lucrurile sunt mai dificil de realizat…

Nicolae Cîrstea: Haideți să vedem exact la consiliu cum se poate pune în practică…

Florentina Drăgan: Deci, celeritatea au rezolvat-o foarte interesant. De ce? Și în temeiul O.G. nr. 34/2006, și pe forma inițială a Legii 101/2016, termenele noastre de soluționare au fost 20 de zile calendaristice de la momentul primirii dosarului de achiziție, trimis de către autoritatea contractantă. Am avut, să zic, o surpriză plăcută când, în 22 decembrie 2017, legiuitorul s-a gândit la numărul de contestații pe care le avem și la complexitatea lor și, în bunăvoința sa, a prelungit acest termen de la 20 de zile calendaristice la 20 de zile lucrătoare. Practic, era cam o lună de zile calendaristică să soluționezi un dosar. Niciodată – nici înainte, nici acum – consiliul nu a stat până la finalul termenului. Soluționa cât putea de celer. Pentru că a trebuit să justifice celeritatea, în iunie 2018 legiuitorul a spus: Vom reduce termenul la 15 zile calendaristice de data aceasta – deci înseamnă că în două săptămâni, în 10 zile lucrătoare suntem obligați să dăm o decizie indiferent de complexitatea dosarului.

Nicolae Cîrstea: Reușiți?

Florentina Drăgan: Nu avem încotro. Încercăm să dăm soluțiile cât mai clare, cât mai complexe, cât mai detaliate, astfel încât…

Nicolae Cîrstea: Sunt suficient de mulți colegi, sunt suficiente complete?

Florentina Drăgan: Suntem 11, deci suntem 33 de consilieri de soluționare, în schema noastră, la fiecare complet mai avem trei persoane, care au statut de personal contractual, și ne ajută în redactarea primei părți a deciziei și, mă rog, toată corespondența și studiile pe care le fac operatorii sau autoritățile la noi.

[…]


Miercuri, 11 iulie 2018, începând cu ora 17.00, a avut loc emisiunea TV „Legal Point” pe canalul „UJ-TV”, găzduită de portalul universuljuridic.ro.

Realizatorii emisiunii, domnii Nicolae Cîrstea și Cornel Dărvășan, au adus în fața reflectoarelor, în cadrul emisiunii, două invitate speciale: doamna conf. univ. dr., av. Monica-Amalia Rațiu – Facultatea de Drept, Universitatea din București – care a dezbătut tema: „Noua lege a parteneriatului public-privat” și doamna dr. Florentina Drăgan – colaborator al Facultății de Drept, Universitatea din București – care a vorbit pe tema „Modificările din domeniul achizițiilor publice”.

Emisiunea Legal Point este transmisă în direct pe www.universuljuridic.ro.

EMISIUNEA TV „LEGAL POINT” 84 – Monica-Amalia Rațiu: Noua lege a parteneriatului public-privat și Florentina Drăgan: Modificările din domeniul achizițiilor publice was last modified: iulie 14th, 2018 by Universul Juridic
1 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter