EMISIUNEA TV „LEGAL POINT” 79 – Gala Proprietății Industriale, Ediția a II-a

5 iun. 2018
Vizualizari: 2240
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

[…]

Nicolae Cîrstea: Mircea, dă-ne mai multe amănunte: de ce o Gală a Proprietății Industriale, cum a fost la ediția întâi? Avem și câteva materiale video, pe care le vom introduce pe parcurs.

Mircea Fica: Noi la Legal Magazine facem mai multe gale – facem Gala Legal Magazine, Gala Lady Lawyer, Gala Drepturilor de Autor și Gala Proprietății Industriale. Este ediția a II-a, facem aceste gale pentru a scoate în evidență munca profesioniștilor, (acum, vineri, când vom avea Gala Proprietății Industriale), munca consilierilor în proprietatea industrială și a firmelor care-și protejează foarte bine mărcile și le dezvoltă foarte bine.

Nicolae Cîrstea: Înțeleg că anul acesta vine și cu o conferință, care este în avanpremiera galei respective?

Mircea Fica: Avem o conferință dedicată contrafacerilor în industria agro-alimentară – tot ceea ce înseamnă vin, carne, lactate, ouă, fructe, legume… Vom avea vorbitori de calibru de la ANPC, de la Ministerul Agriculturii, de la OSIM, de la experți din domeniu care știu exact care sunt trendurile în acest domeniu, care sunt problemele și care sunt soluțiile pentru a rezolva aceste probleme.

[…]

Cornel Dărvășan: Doamna președinte, mai spuneți-ne câteva lucruri despre cum am putea defini această proprietate industrială.

Crina Frisch: O putem defini potrivit definițiilor date de tratatele internaționale, dar cred că este mai bine să ne exprimăm prin elementele de patrimoniu ale întreprinderilor, ale comercianților. Deci proprietatea industrială cuprinde – nu în primul rând, pentru că ar fi incorect să facem o ierarhizare a importanței categoriilor de drepturi –, brevetele de invenție, mărcile de fabrică, de comerț sau de certificare – că avem în cadrul mărcilor o categorie mai vastă și niște subcategorii –, desenele, modelele industriale, modelele de utilitate; niște drepturi sui generis, inclusiv cunoștințele tradiționale, apelațiunile de origine, indicațiile geografice; și concurența neloială sau, respectiv, prevenirea acesteia. Ca să punem o definiție și mai clară, și mai simplă, aș putea să spun că reprezintă identitatea unei firme, a unei corporații, a unui comerciant.

[…]

Nicolae Cîrstea: Vorbeați doamna Frisch, la gala de anul trecut de o serie de noutăți care urmau pe zona legislativă să vină. S-au întâmplat după gala respectivă?

Crina Frisch: Da, s-au întâmplat. Vorbeam, la gala de anul trecut, de pilonul II sau valul al doilea de modificări, de intrări în vigoare potrivit noului regulament privind marca Uniunii Europene. S-a întâmplat la sfârșitul anului trecut, în 2017, ceea ce va duce și la modificarea legislației naționale pentru a fi în concordanță cu acestea. Avem un sistem foarte modern de protecție a mărcilor moderne sau non-tradiționale, cum sunt ele numite, al sistemului și al posibilității de înregistrare a acestora, Oficiul European de Mărci a simplificat foarte mult această procedură. Pentru că, pentru aceste mărci moderne, non-tradiționale, exista o dificultate privind îndeplinirea cerinței de înregistrare. Legislativ vorbind, era reprezentarea grafică. Or, în cazul mărcilor în mișcare, cele fluide, în mărcile media sau holograme, mărcile constând din sunete sau cele olfactive, reprezentarea grafică era imposibilă. Acest impediment a fost eliminat, Oficiul European – și, chiar ieri, OSIM a publicat pe pagina sa aceste cerințe și înlocuirea acestora. Adică toate mijloacele media actuale, în format jpeg, mpo, sunt admise, în loc de a reprezenta modul tradițional, învechit, marca respectivă.

A intrat în vigoare, la nivel comunitar european, noua categorie de mărci, care este o categorie în sensul reglementării lor, prin acest nou regulament. Vorbim de mărcile de certificare la nivel unionist – până la acest moment au fost depuse și înregistrate peste o sută de mărci, care, deoarece sunt într-o anumită categorie de certificate, cu un anumit regim, reprezintă un număr substanțial. În același timp, a intrat în vigoare un nou regulament vamal pentru prevenirea contrafacerilor și măsurile de respectare a drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operațiunilor de vămuire, care reprezintă, de fapt, niște instrumente mult mai eficiente de prevenire a intrării în România și în Uniunea Europeană a produselor contrafăcute. S-a reglementat și s-a reușit oarecum, prin aceste proceduri vamale și problema micilor transporturi, pentru că rețelele de contrafaceri sunt extrem de inovative, extrem de inteligente. Și, dacă până acum câțiva ani era vorba de transporturi mari de containere, s-au inventat micii cărăuși sau transporturile și comenzile poștale, în cantități mai mici pe o marcă anume, încercând să fie eludate prevederile legale. Or, prin acest nou regulament, aceste transporturi mici au fost, și ele, reglementate – fac obiectul reținerilor vamale.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Cornel Dărvășan: Am două curiozități. Ca un outsider [față de mediul] juridic: țin minte că eram copil și au apărut tot felul de mărci de casetofoane de genul „Panasoanic” sau „Phlipis”. M-am gândit: „Domnule, dacă aș fi un antreprenor inteligent, aș face ceva de genul”… Prima întrebare este: cât de aproape trebuie să fie o nouă firmă de o veche firmă, ca să poată să aibă identitate proprie? Și a doua probleme este: care sunt cele mai piratate mărci la ora actuală în România, din punct de vedere industrial?

Crina Frisch: Cât de aproape? De fapt, întrebarea ar trebui să fie invers: cât de departe. Să nu am nicio similaritate, nicio asemănare.

Cornel Dărvășan: Deci nu este posibil așa ceva.

Crina Frisch: Totul este nuanțat. În proprietatea intelectuală totul este nuanțat. Pentru că, dacă o marcă este de mare renume sau de reputație, de notorietate – cum vrem noi s-o numim –, cu atât este mai pregnantă tendința unui consumator de a face o asociere. Deci dacă avem „Adidas”, bineînțeles că „Adibas” ne va sugera, sau nici nu vom mai citi. Consumatorul, în general, din spațiul românesc sau cel din Uniunea Europeană… avem un alfabet latin, citim de la stânga la dreapta, prima parte sau prima impresie și, de fapt, primul impact este unul care ne va determina să facem o alegere sau nu. Din nefericire – ați spus de „Panasoanic” sau de celelalte cazuri –, într-un mod stupefiant, roata istoriei se întoarce. Nu doar că avem în continuare asemenea situații, dar avem solicitări de înregistrare la OSIMS a unei pleiade, unei grupări, unei familii de mărci de acest gen; în încercarea de a da o aparență de drept. Poate titularul nu se va sesiza, nu va formula opoziție, eu, între timp, voi obține o marcă – frauduloasă, dar am un certificat de înregistrare, astfel încât autoritățile vamale, poliția, nu prea au ce să-mi facă, pentru că eu îmi exercit un drept. Este ceea ce spuneam în gala de anul trecut: sensul de abuzare a unor drepturi care sunt deturnate de la finalitatea lor.

[…]

Nicolae Cîrstea: Mircea, toată această pregătire, atât pentru gala de anul trecut, cât și pentru gala de anul acesta, te-au pus în postura de a discuta cu specialiști, cu organele abilitate pe această zonă, cu consilieri în proprietate industrială. Cum vezi, din punctul tău de vedere aceste contrafaceri, protecția lor? Cum se întâmplă lucrurile, care sunt produsele care sunt cele mai piratate?

Mircea Fica: Potrivit specialiștilor, cele mai des întâlnite cazuri sunt votcă, coniac, whisky, cereale pentru copii, ciocolată, ulei, ceai, cafea, condimente, brânză…

Nicolae Cîrstea: Încă, în anul 2018, avem, doamna Frisch, asemenea contrafaceri?

Crina Frisch: Din nefericire, da. Nu suntem, însă, o țară sau un caz izolat. Este un fenomen global.

Nicolae Cîrstea: Cum apără un consilier în proprietate industrială drepturile și cum protejează interesele comercianților?

Crina Frisch: Activitatea consilierului în proprietate industrială cred că am putea s-o identificăm pe două paliere: 1 – de prevenție; comerciantul să nu se facă vinovat de actele de încălcare, cu intenție sau fără intenție, pentru că înainte să introducă în circuitul comercial, să pună pe piață un produs, ar trebui să se facă o minimă cercetare, așa-numitul clearance, ca să vezi dacă măcar la prima „fațadă” a afacerii nu există o încălcare a drepturilor deja existente. Și celălalt palier, pe care-l consider cel mai important, este de protecție a acestor drepturi din patrimoniul comerciantului respectiv. Identitatea, prin marcă, prin numele comercial, dacă este cazul, protejarea și brevetarea invențiilor, respectiv înregistrarea desenelor, a modelelor industriale, înregistrarea ca apelațiune sau ca invitație geografică, dacă vorbim de o asociație de producători dintr-o zonă din România sau din spațiul european și nu numai. Deci există foarte multe paliere – de consiliere, de îndrumare. Cred că consilierul în proprietate industrială ar trebui să facă parte din echipa internă a societății, a comerciantului.

[…]

Nicolae Cîrstea: Mircea, Gala Proprietății Industriale, ediția a II-a e prefațată de această conferință. Ce-ți dorești tu, ce așteptări ai? Care sunt specialiștii, care sunt invitații, temele în discuție?

Mircea Fica: Ne-a confirmat prezența domnul Marian Pîrvu care conduce Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, domnul consilier de stat de la Ministerul Agriculturii Alexandru Valentin, domnul Cătălin Nițu, care conduce Direcția Juridică a Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, doamna Crina Frisch, care este aici, lângă noi, doamna Iuliana Chilia, care conduce Organismul Național de Standardizare din România și domnul Daniel Mărăcineanu, care conduce o Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul” (ACTIV).

Ne dorim să contribuim la educarea mediului de afaceri, pe scurt. Vrem ca mediul de afaceri să fie mult mai bine informat…

Nicolae Cîrstea: Să conștientizeze, poate, toate capcanele pe care le prezintă.

Mircea Fica: Este muncă de educație, care ar trebui făcută încă din școală. Un copil ar trebui să știe, de la 14-15 ani, ce marcă e un kitsch și ce marcă contraface marca originală. Așa ar trebui să fie, normal.

Nicolae Cîrstea: E un deziderat, doamna Frisch, ceea ce și-ar dori Mircea? E greu?

Crina Frisch: Nu, este foarte posibil. Cu atât mai mult cu cât la nivelul Uniunii Europene, Oficiul European de Mărci are un program numit „Observator”, care este exact una din atribuțiile, din provocările acestui grup de lucru, care cuprinde titulari: mai mulți jucători din domeniul autorității, are exact aceste elemente. În luna noiembrie, când am fost la Bruxelles, au fost două sau trei proiecte câștigătoare, de conștientizare în școli, în licee – proiecte în care erau tinerii învățați, unu – să respecte, și doi – dacă au creat ceva, cum să-și protejeze, cum să împartă această creație și, până unde sunt limitele. Deci este un lucru extrem de posibil, nu este un deziderat.

Nicolae Cîrstea: Viața aceasta paralelă a produselor contrafăcute, cam ce valoare sau ce procent are, din totalul produselor din România?

Crina Frisch: În România nu știu. Cred că Mircea știe, că am avut o discuție săptămâna trecută, am avut niște rapoarte prezentate la conferința INTA, care s-a încheiat acum o săptămână. La nivel global cifra era stupefiantă, nu ne-a venit să credem. La nivelul României nu am date în afară de datele furnizate de Autoritatea Vamală și cred că în continuare ne clasăm undeva la acel 10%.

Nicolae Cîrstea: Doar 10%? Mi se pare bine, totuși.

Mircea Fica: Din UE…

Nicolae Cîrstea: Am înțeles.

Crina Frisch: Produsele contrafăcute există, dar comerțul lor este uneori paralel, este ascuns, este ilegal, deci nu prea am cifre pe care să mă bazez. Sunt bunuri care sunt subestimate, nedeclarate, sunt vândute în puncte de lucru sau de societăți care sunt fantomă (nu există).

[…]

Nicolae Cîrstea: Sunteți și avocat, reușiți să aveți un partener în judecători, din cei care analizează o situație de fapt?

Crina Frisch: În cea mai mare parte, răspunsul ar fi unul afirmativ. Avem, într-adevăr, completele specializate și competența exclusivă a Tribunalului București, mai ales pe cauzele privind încălcarea mărcilor Uniunii Europene. În același timp, continuă, și în acest domeniu, ca și în celelalte domenii ale dreptului și a litigiilor, impredictibilitatea. Că la problema acordării unor daune în caz de încălcare, avem o practică neunitară. Dacă până la un anumit moment, același complet sau același judecător acordă niște daune care nu au fost sau au fost prea puțin justificate potrivit prevederilor legale; într-un alt caz le refuză. Or, în momentul în care eu nu mă duc cu niște sancțiuni, chiar în domeniul civil, prin acordarea unor compensații, unor daune, lucrurile vor continua. Pentru că aceste măsuri, și mai ales instanțele, trebuie să descurajeze aceste activități pe viitor. Or, din păcate, nu se întâmplă. Dar, repet, în a analiza o situație de fapt, în a avea un dialog cu un judecător care cunoaște și stăpânește domeniul, da, suntem într-o cooperare, în această abordare holistică.

Mircea Fica: Ar trebui să fie mai dure pedepsele și amenzile poate mai mari.

Crina Frisch: Bineînțeles. Nu știu dacă în momentul în care se va constata că încălcarea a fost săvârșită de hipermarketul „X” și doar atât, eu nu cred că este o măsură de descurajare dacă nu voi ordona ca hotărârea…

Cornel Dărvășan: La nivelul acesta se duc lucrurile, la hipermarketuri…?

Crina Frisch: Bineînțeles. Uitați-vă pe protalul instanțelor și vedeți în câte litigii sunt implicate.

Nicolae Cîrstea: Hipermarketul probabil că are un furnizor. Furnizorul respectiv încalcă legea, dar probabil că…

Crina Frisch: Nu, răspunderea, potrivit legii este a tuturor jucătorilor, inclusiv a intermediarilor. Deci dacă se dorește sau dacă titularul va da în judecată inclusiv proprietarul depozitului, firma de transport – toate sunt jucători și fiecare poate să fie tras la răspundere. Bineînțeles, dacă va face dovada că în situația lui nimeni nu ar fi putut să prevadă acest lucru, este una. Dar nu cred că eu, cu o expunere în nu știu câte orașe, județe, comercializez produse contrafăcute, după care, foarte simplu, spun: „Vina este a furnizorului!”. Da, poate să-l cheme în garanție, dar fă-mi și mie o dovadă că ai luat toate măsurile să previi, nu că de zece ani continuăm aceeași activitate. Nu este în ordine!

Nicolae Cîrstea: Avem multe litigii în România? Litigii cu valori importante, care sunt în curs?

Crina Frisch: În general, valorile sau un cuantum al litigiilor în domeniul proprietății intelectuale sau industriale este greu de estimat în acest moment. Deoarece practica este în felul următor: de obicei se încearcă o rezolvare pe cale amiabilă, adică hai să încercăm să rezolvăm nu prin arbitraj, nu prin mediere. Încercăm cu o notificare și cu un angajament ca pe viitor să prevenim aceste lucruri. Ajungem, dacă nu se ajunge în instanță, însă avem o problemă reală cu a identifica și cu a cuantifica aceste despăgubiri, pe care să le putem obține și datorită acestei inadvertențe a soluțiilor date de către instanță. Pentru că, eu, în momentul în care am sesizat că un produs care mă încalcă este pe piață, va trebui să fac un întreg probatoriu, să administrez expertize, instanța să ordone pârâtului să pună toate documentele, pe care, dacă e de bună credință, le va depune, dacă nu, se va sustrage. Să ceară concursul autorității vamale, să vedem cantitatea mărfurilor importate. Să nu uităm că avem dificultăți, pentru că… în documentele care însoțesc comercializarea sau importul eu am trecute 100 de jachete. Sub ce marcă nu mai sunt trecute. Atunci, cum voi putea să fac această dovadă că, da, toate acele jachete introduse „m-au încălcat”. Este o chestiune care ne face câteodată probațiunea imposibilă. Deci nu prea avem, în acest moment, și cred că este la fel tendința, în afară de anumite cazuri de rezonanță din Statele Unite, cuantumul despăgubirilor nu este unul care să fie ridicat.

[…]


Miercuri, 6 iunie 2018, începând cu ora 17.00, a avut loc emisiunea TV „Legal Point” pe canalul „UJ-TV”, găzduită de portalul universuljuridic.ro.

Realizatorii emisiunii, domnii Nicolae Cîrstea și Cornel Dărvășan, au adus în fața reflectoarelor, în cadrul emisiunii, doi invitați speciali: doamna Crina Frisch, președinte al Camerei Naționale a Consilierilor în Proprietate Industrială din România și domnul Mircea Fica, coordonatorul publicațiilor LEGAL MAGAZIN.

Tema emisiunii a fost: „Gala Proprietății Industriale, Ediția a II-a”.

Emisiunea Legal Point este transmisă în direct pe www.universuljuridic.ro.

EMISIUNEA TV „LEGAL POINT” 79 – Gala Proprietății Industriale, Ediția a II-a was last modified: iunie 10th, 2018 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: