EMISIUNEA TV „LEGAL POINT” 76 – Prof. univ. dr. Marin Voicu: Codul Maritim Român (CMR). Dreptul portuar

17 mai 2018
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 634

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

[…]

Biblioteca Universul Juridic Sintact

Nicolae Cîrstea: Domnule profesor, sunteți neobosit pe acest domeniul al dreptului maritim și fluvial. Noutăți în această materie? Trei zile de conferință la Constanța, acum câteva săptămâni – am vrut să povestim puțin și să vedem care sunt noutățile în această materie, ce ne aduce anul 2018, ce noutăți, ce invitați, ce dezbateri au fost la Constanța, cu prilejul evenimentelor pe care vom încerca să le detaliem în emisiunea noastră.

Cornel Dărvășan: Și până la urmă și lansarea de carte care a fost astăzi în București…

Marin Voicu: Da, o să ne oprim. Până atunci sunt, în sfârșit, recidivist aici Recidivist este acea persoană care săvârșește pentru a doua oară o acțiune, o inacțiune…

Nicolae Cîrstea: Nu neapărat penală.

Marin Voicu: Nu. Recidivist în sensul etimologic, nu penal. Eu vă mulțumesc foarte mult pentru că v-ați gândit să dăm o raită și o reflecție, chiar, la trei zile de conferință, trei zile încărcate, în două domenii care par marginale, atât sistemului dreptului românesc, dar mai ales preocupărilor practice ale administrației statului român, care poartă responsabilitatea integrală în aceste domenii, atât economică, administrativă, cât și juridică.

Nicolae Cîrstea: Rămâneți atașat, totuși, de Constanța, domnule profesor.

Marin Voicu: Dacă-ți amintești, la Dreptul Civil, la formarea consimțământului, acordul de voință etc., era vorba de „animus” și de „corpus”. La formarea acordului de voință și a încheierii contractelor, la distanță este animus; în prezența părților este și animus, și corpus. Eu de mulți ani încoace sunt cu animus, cu sufletul, la Constanța. Și acolo voi rămâne. Cu corpus, precum și cei de față, și alții, este bine să se miște, să vadă, să trăiască și să îmbogățească sufletul animus. Animus-ul meu maritim, marinar, portuar etc.

Ambele manifestări – sau toate trei manifestările – au fost sub egida a două entități pur esențiale organizatorice. Este vorba de Academia de Științe Juridice – a cărei președinție de secție o am, la Secția de Drept Național și Drept Comparat – și de grupul editorial Universul Juridic. Este o ieșire în public cu activitățile noastre interne, să zic așa, pregătitoare. Lângă aceste două entități s-a atașat foarte bine Universitatea Ovidius, care vor să facă performanță…

Nicolae Cîrstea: Dumneavoastră sunteți și Doctor Honoris Causa al Universității din Cosntanța.

Marin Voicu: Sunt și Doctor Honoris Causa al Universității, am fost în Senat, sunt fondatorul Universității când eram președintele Tribunalului Constanța…

Nicolae Cîrstea: Și cred că i-ați sprijinit destul de mult pe parcursul evoluției facultății.

Marin Voicu: Nici n-aș putea să mă duc acasă, la casa părintească, și să nu mă duc să-i văd la campus sau dincoace, la școala veche, unde am început și eu ucenicia ca asistent, lector, conferențiar și în 2001 am fost făcut profesor universitar, la disciplina Dreptul Uniunii Europene, Dreptul Comerțului Internațional și Dreptul Comercial pentru Facultatea de Științe Economice.

La aceste entități am încercat să aducem Ministerul Justiției și Ministerul Transporturilor, ca două entități inițiatoare în administrația statului, în pregătirea și elaborarea codurilor. Potrivit Legii 24 privind tehnica legislativă în România, Ministerul Justiției este inițiatorul titular al dreptului de elaborare a codurilor; oricare cod ar fi. Noi în prezent avem coduri care nu acoperă degetele. Citeam recent un buletin legislativ Dalloz – Franța anul acesta, cu al 70-lea cod, Codul Animalului, a ajuns la performanța de a avea 70 de coduri. Are un flux de reglementare, de codificare, extraordinar. Aceasta înseamnă o ordonare legislativă, o clarificare și o stabilitate, pe ansamblu, a societății juridice franceze ca parte a infrastructurii generale a societății – care cuprinde școala, ideile, filosofia etc.

[…]

Cornel Dărvășan: Știți de ce mă necăjesc eu, domnule profesor în contextul acesta? Imaginați-vă că acest canal Dunăre-Marea Neagră, spre exemplu, dacă tot l-ați adus – e vorba de o istorie cu sânge, cu drame inimaginabile, cu familii distruse, cu oameni care n-au mai venit niciodată acasă… Și noi, după o astfel de jertfă, pur și simplu nu facem nimic ca lucrurile să meargă foarte bine.

Marin Voicu: Eu vreau să vă luminez un pic. Eu am trăit acolo în toată perioada cât s-a lucrat la canal, illo tempore, nu ’50, anii ăia, primii, când s-a lucrat cu sapa; când s-au reluat lucrările canalului, sub o formulă organizatorică oarecum militarizată, cu oameni și ingineri extrem de pregătiți, când s-a hotărât să se lucreze cu forțe unite de la marile autobaze de transport din țară și de la marii specialiști. În același timp, am starea infracțională și rezultatele asupra oamenilor pe toată perioada până în 26 mai 1984, când s-a inaugurat, la Agigea, în prezența șefilor statului de atunci. Nu este vorba, nici 5% din ’50-’52, când au murit atâția oameni și au fost duși siliți, au fost duși necondamnați la canal, închiși până la 4 ani fără acte și au fost oameni de valoare, intelectuali, puși în situația de a dispărea ca ființe umane. De data aceasta nu mai putem vorbi de așa ceva. Sigur că au fost accidente de muncă. Sigur că a căzut pământul peste unii. Sigur că n-au fost normele de protecție a muncii perfecte, că uite ce vedem și astăzi. Dar îmi amintesc că rata infracționalității în procesul muncii, pe care o analizam – eram președintele tribunalului în perioada aia – nu corespunde unei viziuni nerealiste, în raport de adevărul… Dar concluzia este aceeași pe care ați spus-o: Dacă s-a reușit, ce s-a reușit? Am văzut acum un reportaj făcut de un străin zilele trecute, la un post de televiziune, despre Casa Poporului. Și făcea interviuri numai cu străini; din toate țările lumii. Și spunea că două milioane au vizitat Casa Poporului anul trecut și a încasat nu știu câte milioane de lei administrația Casei Poporului. Și vorbea cu mândrie străinul acesta despre ce noi nu ne-am permis să vorbim: că e un rezultat al muncii. Aici s-a pierdut și sânge. E un rezultat al produselor tehnice și al materiei prime românești absolut tot. Deci e rezultatul ființei românești. Lucrurile astea nu trebuie lăsate așa. Ele se vor degrada dacă sunt lăsate așa. Pentru că investiția nu înseamnă obiective fascinante și iluzorii; investiția înseamnă realism, proiecte clare, oameni pregătiți și priorități. Eu cred că domeniul porturilor este… scria cineva că porturile… „În 1961 un mare european spunea: Dacă se compară transporturile cu sângele economiei unei țări, porturile sunt considerate ca plămânii continentului nostru”. Sigur, de aici putem discuta multe lucruri concrete. M-ați întrebat și cu ceva timp în urmă, la prima noastră întâlnire, în mod frontal, ca și acum, și îndreptățit, ca orice român de bună credință: Dar de ce, domnule, nu se mai poate ce trăiam eu ca copil? Nu se mai poate în primul rând pentru că în mod natural, fascinația aceea a copilului nu se repetă.

Cornel Dărvășan: Am înțeles aceasta, dar, totuși…

Marin Voicu: Dar din punct de vedere contextual, al investițiilor și al proiectelor uite că nu se poate. Și nu avem niciun loc. Am să vă dau încă un exemplu. Un director juridic al portului, un băiat cu școală și cu experiență acolo, și cu salariu mare, de la stat, se plângea în acest miting că la Bruxelles, de câteva ori a fost, nu s-a înțeles cu Bruxelles-ul și ăia nu pricep ce e aia concesiune de terenuri portuare. Ăia nu înțeleg, dom’ profesor, îmi spunea și eram în plin… Și eu l-am întrebat atunci: Dar dumneata știi care este regimul juridic de la Bruxelles? Știi că directiva de concesiune nu se aplică terenurilor portuare? Și că Bruxelles-ul a lăsat marjă de reglementare statelor membre în privința aceasta? Regimul juridic al proprietății, al terenurilor portuare, al concesiunilor, al dezvoltărilor… Aici a lăsat marjă. Politica integrată are obiectivele majore, că nu mai este o politică sectorială; este deja o politică integrată, o politică comună. Și nu ne înțelegeam pentru că diferențele erau substanțiale de fond principal de cuvinte și de pregătire în domeniul acesta juridic.

[…]

Cornel Dărvășan: Doriți să vorbiți doar de perspectiva acelor vremuri asupra…

Marin Voicu: Exact! De conținutul ideilor; și de forța lor. Care trebuie să-i unească; și să-i dezarmeze, să descurajeze șefii despotici, șefii fanatici, să descurajeze această propoziție: „guvernul meu”; „statul meu”. Să descurajeze pe cei care se ascund în spatele propozițiilor, care se pricep să le alcătuiască și să păcălească. Deci aici e un complex de atribute extraordinar de bine sistematizate. Sigur că, în sfârșit, mie îmi place că e simplu, clar și accesibil. De aia am folosit…

Nicolae Cîrstea: Aș vrea să profităm de întâlnirea noastră de astăzi, domnule profesor, pentru a vă întreba: Sunteți, până la urmă, un senior al dreptului românesc. Cum vedeți dumneavoastră tot ce se întâmplă în lumea Justiției de astăzi?

Marin Voicu: Domnule director general, eu am fost 40 de ani judecător pe muchie, la toate nivelurile, în două mari regimuri politice. Am exercitat și așa-zisul management judiciar, am fost președinte 30 de ani de instanțe, la toate nivelurile și secțiile, am trăit câțiva ani și la CEDO, în paralel cu munca din țară. Eu nu pot să-i vorbesc de rău pe judecători. Eu vreau să spun că pădure fără uscături nu există – și se potrivește foarte bine. Cunosc și am văzut judecători din multe state europene; i-am văzut și pe cei din America de două ori. Dacă spunem că starea Justiției este asta, ori ne referim numai la judecători, ori nu mai spunem. Pentru că potrivit art. 126 din Constituția României, care instituie principiul fundamental – și din Declarația Universală a Drepturilor Omului, și din Convenție: Justiția se realizează în România de către judecători; prin Înalta Curte și prin celelalte instanțe constituite potrivit legii. Iar potrivit art. 123, procurorii reprezintă societatea și își desfășoară atribuțiile sub autoritatea Ministerului Justiției. Ei au un statut cvasi-judiciar, pentru că sunt puși la capitolul respectiv din titlul Autoritățile publice, capitolul se numește Autoritatea judecătorească. Cu cele trei componente: instanțele judecătorești, Ministerul Public și CSM. Din aceste trei, CSM gestionează cariera procurorilor, judecători; Ministerul Public e minister și public, cu statutul pe care-l are. Ei și-au arogat inamovibilitate, și-au arogat o supremație de fapt, un comportament neloial față de judecători de multe ori. Și judecătorii au rămas, în obligația lor de rezervă, de a nu avea voie… Dădea o definiție extraordinară Titu Maiorescu, cred, că el a fost și avocat, a fost și președinte de curte (?). Ce spunea, domnule: că judecătorul – și asta e din Pandectele Române – este acel slujbaș al statului care are dreptul de a nu avea drepturi. Parcă-i o metaforă frumoasă, care sună foarte bine. Pentru că aceasta e constrângerea lui. Și când ți-ai luat drumul acesta, să știi bine lucrurile astea. Eu n-am știut. Dar Dumnezeu mi-a arătat că mi s-a potrivit. Părinții mei erau simpli țărani, nu putea să mă orienteze nimeni profesional. S-a potrivit, în negura vremii, că mi s-a potrivit meseria aceasta și am făcut-o cu tot sufletul. Și acum mă simt nervos când văd ce se întâmplă și când văd că administrația Justiției – una-i administrația și alta-i înfăptuirea – trece în partea cealaltă a baricadei. Uitați=vă cum arată Înalta Curte și ce-i acolo. Că nu-mi mai vine să trec decât prin spate. Dezordinea, nu oamenii. Dezordinea, condițiile de muncă și de viață, care sunt nocive 100%. Dosarele care sunt cu miile pe holuri, nepăzite…

[…]


Miercuri, 16 mai 2018, începând cu ora 17.00, a avut loc emisiunea TV „Legal Point” pe canalul „UJ-TV”, găzduită de portalul universuljuridic.ro.

Realizatorii emisiunii, domnii Nicolae Cîrstea și Cornel Dărvășan, au adus în fața reflectoarelor, în cadrul emisiunii, un invitat special: domnul prof. univ. dr. Marin Voicu.

Tema emisiunii a fost: „Codul Maritim Român (CMR). Dreptul portuar”.

Emisiunea Legal Point este transmisă în direct pe www.universuljuridic.ro.

EMISIUNEA TV „LEGAL POINT” 76 – Prof. univ. dr. Marin Voicu: Codul Maritim Român (CMR). Dreptul portuar was last modified: mai 19th, 2018 by Universul Juridic
6 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter