EMISIUNEA TV „LEGAL POINT” 62 – Prof. univ. dr. Ioan Chiș și prof. univ. dr. Mihai Adrian Hotca, avocat al SCP Hotca și Asociații: Situația deținuților și a închisorilor din România

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

[…]

Cornel Dărvășan: Astăzi vorbim despre situația deținuților și a închisorilor din România. Domnule general Chiș, știu că v-ați ocupat multă vreme de penitenciarele din România. Vreau să vă întreb la început, domnilor, dacă e adevărată percepția asta a cetățeanului român, cum că persoanele condamnate ar fi, de fapt, niște cetățeni de mâna a doua.

Ioan Chiș: Aș dori să spun un singur lucru: Constituția României nu se referă la niciun fel de cetățean de mâna a doua, de-a treia, de-a patra… ci stabilește drepturile fundamentale pentru absolut toți cetățenii români. Din acest punct de vedere nu există cetățeni de mâna a doua. Noi, în prejudecățile noastre, spunem că cei care sunt condamnați la pedepse penale nu ar fi chiar ca și noi, cei care suntem liberi, pentru că ei se expun unor infracțiuni, se expun unor pedepse și, din acest punct de vedere ar încălca inclusiv Constituția. Știți că pe timpuri era Jean Jacques Rousseau cu contractul social și americanii zic că, de fapt, este un contract între cetățean și stat. Noi nu avem o astfel de idee. Avem Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care statuează că pentru toată lumea același statut.

Cornel Dărvășan: Domnule profesor…

Mihai Adrian Hotca: Sigur că da. Având în vedere în primul rând legea fundamentală, nici măcar așa, excepțional, n-am putea accepta că există mai multe categorii de cetățeni. Dar dacă sunt analizați din punct de vedere sociologic, constatăm un lucru interesant: că în închisorile din România – și nu numai – sunt oameni din toate categoriile sociale. Iar evoluția judiciară a ultimilor ani, din România, probează cu prisosință acest lucru. Poate în anii ’90, să spunem, dacă s-ar fi făcut o analiză în funcție de studii, cei mai mulți dintre deținuți erau cu studii medii și fără studii. Dar în ultimii ani a crescut numărul celor cu studii medii și chiar studii superioare.

Ce-aș mai vrea să spun: este o greșeală fundamentală să aruncăm o anatemă asupra deținuților, să spunem că ei sunt cetățeni de mâna a doua. Ei nu sunt altceva decât rezultatul eșecului nostru ca societate. Pentru că mulți dintre ei s-au născut în familii pe care nu le-au vrut ei; mulți dintre ei au avut anumite defecte de la naștere; mulți dintre ei, poate, au trăit în anturaje pe care nu le-au ales. Toți acești factori, până la urmă, la un moment dat pot concura spre un anumit traseu în viață. Dar nu este exclus ca oricare dintre noi, poate, în anumite contexte, să fi ajuns în locul lor dacă n-aveam un pic de noroc. Deci eu aș zice că e și hazardul…

Cornel Dărvășan: Am găsit o butadă și vreau să vă întreb dacă sunteți de acord cu ea, că deosebirea dintre noi și unii dintre cei care sunt închiși este că pe noi încă nu ne-a prins nimeni.

Ioan Chiș: Sau putem să glumim, chiar, în ideea aceasta, că nu cred că există un om pe fața pământului să nu-și fi dorit vreodată să se răzbune împotriva cuiva. Dar știind că legile sunt astea, care pedepsesc pe cei care săvârșesc anumite abateri de la norme, ne abținem. Ei nu se abțin întotdeauna să săvârșească infracțiuni, iar unii, observând ocaziile favorabile de a face un lucru care să le satisfacă dorințele, nu ezită. Și atunci, imediat săvârșesc o faptă penală sau care le atrage ulterior o pedeapsă.

[…]

Cornel Dărvășan: Cum vine cu situația aceasta a măsurilor punitive? Domnule, te pedepsim, să stai acolo, să înveți minte, să fii închis, să…

Ioan Chiș: Este prejudecata pe care toți o avem. „Mi-a furat mie roata de la mașină, la închisoare cu el! A furat nu-știu-ce, la închisoare! M-a înjurat, a aruncat ceva… la închisoare! Toți trebuie să meargă la închisoare!” – Asta este o prejudecată care ține de lipsa de educație generală a întregii societăți. De aceea recomandarea europeană spune că în primul rând trebuie educați judecătorii, ca să știe să aplice întotdeauna, în mod personalizat și individualizat, o măsură, dacă se poate alternativă, înainte de o măsură cu lipsire de libertate. Măsurile alternative nu înseamnă că sunt puțin severe. Nu. Pentru că ele se adaugă cu interzicerea exercitării unor drepturi, care înainte de 1989 erau 5 la număr și acum sunt 18 interdicții. Dacă i se aplică toate interdicțiile unui deținut care este, totuși, liber în societate, el este înconjurat de o armată de activități pe care el este obligat să le suporte și care nu-i permit să depășească cadrul legal.

Cornel Dărvășan: Dar, în același timp, din punct de vedere psihic el este altfel decât închis între patru pereți…

Ioan Chiș: Ce se întâmplă: Este foarte interesant că cei care execută măsuri alternative nu se gândesc în mod deosebit la a pleca din țară, de exemplu, că ar putea, nimeni nu i-ar împiedica. Nu se gândesc să mai săvârșească o altă faptă, pentru că imediat…

Cornel Dărvășan: Am impresia, iertați-mă, că e un soi de recunoștință: Bine că n-am ajuns acolo, să fiu cuminte acum, să treacă perioada și, Doamne ferește, să nu ajung, cumva… !

Ioan Chiș: Vreau să vă spun ceva: păi dacă are o pedeapsă cu suspendare de doi ani, poate să fie și parlamentar. Păi nu?

Cornel Dărvășan: Să nu deschidem această cutie a Pandorei, că este dificil…

Ioan Chiș: Nu vorbim de persoane sau de ceva. Vorbim de calitățile pe care această măsură, pedeapsa, o are asupra individului, care poate fi resocializat; indiferent de poziția pe care el o are.

Cornel Dărvășan: Așa este. Vă rog…

Mihai Adrian Hotca: Ce se întâmplă: dacă – apropo de individualizarea sancțiunii – la această operațiune, care e complexă, atunci când judecătorul analizează situația fiecărui condamnat în parte, îl trimite în închisoare sau îl lasă în libertate, sub supraveghere. Dacă la această operațiune își aduce o bună contribuție psihologul, dacă s-ar face o anchetă socială, lucrurile ar fi aproape de matematică. Pentru că o anchetă socială făcută serios ne relevă exact contextul în care se află cel în cauză. Iar o analiză psihologică, făcută de un specialist în materie, la fel, îi dă judecătorului informații despre atitudinea lui față de ce a făcut.

Cornel Dărvășan: Poate ceea ce o să spun este un pic pueril, dar eu, dacă aș fi judecător, aș cere să petrec și eu câteva ore într-un penitenciar, sau mai multe, să văd cam care e atmosfera, înainte să trimit oameni acolo. Ce părere aveți de treaba asta?

Mihai Adrian Hotca: E o idee foarte bună.

Ioan Chiș: Pot să vă spun ceva: de 20 de ani lucrez la Universitatea „Nicolae Titulescu”, unde am înființat, eu, o disciplină care se numește Drept execuțional penal, în cadrul științelor penale. Conduc și masterate, și doctorat acum, ca urmare a evoluției acestei științe. Dragul meu, ideea este că, dacă există oameni pregătiți care să facă această meserie, care este o meserie fascinantă, dacă te gândești ce trebuie să faci cu oamenii ăștia să nu mai facă infracțiuni, atunci fiecare universitate ar trebui să aibă o astfel de disciplină. Noi, deja, oarecum suntem pionieri în domeniul ăsta și sper că și ceilalți, care știu despre universitatea noastră, vor merge mai departe în disciplina aceasta.

În legătură cu personalul. Aici sunt probleme enorme. Avem toate regimurile bazate pe pază, escortare și supraveghere. Pe când, dragul meu, regimul ar trebui să fie: metode de resocializare, facilități, obligații, drepturi și moduri de a învăța să te comporți ca cetățean, care creează climatul normal într-o unitate. Și la noi, oriunde într-o altă instituție, dacă ne certăm toată ziua între noi, nu există niciun climat bun. Dacă există un climat bun în închisoare, există posibilitatea ca oamenii să înțeleagă niște lucruri.

[…]

Cornel Dărvășan: Care a fi cel puțin trei reguli, din perspectiva dumneavoastră, care cunoașteți lucrurile și din interior, și din afară, care ar putea schimba sistemul actual în bine, bineînțeles, cu respectarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală. Trei-patru lucruri care ar putea revoluționa, efectiv, sistemul penitenciarelor din România.

Mihai Adrian Hotca: Un lucru, care mi se pare foarte important este cel pe care deja l-a menționat, mai mult decât tangențial, domnul profesor, și anume pregătirea în domeniul acesta, al Dreptului execuțional penal, al cunoașterii reglementării, a celor care judecă și a celor care pun în executare, în penitenciar, la locurile de detenție, pedepsele, apoi, o bună organizare, finanțare și pregătire a personalului în tot sistemul de probațiune și, în al treilea rând, cred că ar trebui statul să aibă o strategie națională în acest domeniu și să folosească orice resurse are la îndemână pentru a investi în acest domeniu, pentru că ține de viitorul nostru, al societății. Cu precizarea că în rezoluția pe care am menționat-o se recomandă chiar folosirea banilor europeni pentru acest domeniu – aspect care cu ani în urmă nu era posibil. Deci am putea, sigur, prin eforturi proprii, naționale, dar există și posibilități, să spunem, de sprijin european în această materie.

Cornel Dărvășan: Domnule general…

Ioan Chiș: Sunt absolut de acord cu colegul nostru în legătură cu ce a spus. Aș vedea încă trei reguli, ca să zicem așa. Prima regulă pe care eu o văd de 30 de ani, de 50 de ani, este aceea de a educa tinerii în școli, cu privire la infracționalitate. Dar în mod foarte serios. Să știe tinerii, elevii, liceenii, studenții, să cunoască ce înseamnă legea penală, ce înseamnă încălcarea legii penale, ce înseamnă efectele, ce înseamnă urmările ș.a.m.d. Dar într-un mod deosebit de puternic. A doua chestiune: În legătură cu persoanele care se liberează din penitenciare. Acestea, de cele mai multe ori n-au bani, n-au casă, n-au masă, n-au rude care să-i ajute și până la urmă se apucă din nou de ceea ce știu ei mai bine.

Cornel Dărvășan: Ca să aibă măcar un acoperiș deasupra capului, vorba aia.

Ioan Chiș: Aș merge până acolo încât li s-ar da acestor oameni, la liberare, o anumită sumă de bani, cu care să poată să înceapă viața, și să li se asigure, cel puțin pe o perioadă scurtă de timp, un loc unde să fie cazați, în libertate. Îmi aduc aminte de Constantin Asăvoaie, de la Cluj, care a făcut Prison Felowship International și care asigura în două blocuri de la Cluj garsoniere pentru persoanele care ieșeau din închisoare. A fost un program excepțional de reintegrare pe care acest om l-a făcut. Și încă o chestiune, cea de-a treia măsură: pregătirea personalului din închisori. De toate tipurile, inclusiv înființarea la Institutul Național al Magistraturii a unei secții specializate pe directori de închisori, adică să fie pregătiți la toate nivelurile.

[…]

Miercuri, 13 februarie 2018, începând cu ora 17.00, a avut loc emisiunea TV „Legal Point” pe canalul „UJ-TV” găzduită de portalul universuljuridic.ro.

Realizatorul emisiunii, dl. Cornel Dărvășan a adus în fața reflectoarelor, în cadrul emisiunii, doi invitați speciali: domnul prof. univ. dr. Ioan Chiș și domnul prof. univ. dr. Mihai Adrian Hotca – avocat al SCP Hotca și Asociații.

Tema emisiunii a fost: „Situația deținuților și a închisorilor din România”.

Emisiunea Legal Point este transmisă în direct pe www.universuljuridic.ro.