EMISIUNEA TV „LEGAL POINT” 54 – Prof. univ. dr. Marin Voicu: Starea dreptului maritim și a dreptului portuar român în raport cu dreptul UE

24 oct. 2017
Vizualizari: 2358
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

[…]

Nicolae Cîrstea: Cu toate, însă, că ponderea și importanța juriștilor în societatea românească, cel puțin, este deosebit de importantă.

Marin Voicu: Avem două coordonate aici, după opinia mea. Pentru că ați lansat discuția așa ca un…

Nicolae Cîrstea: Preambul.

Marin Voicu: Preludiu, preambul, da. Prima coordonată se referă la ponderea juriștilor – să zicem că sunt intelectuali – în lumea intelectualității. A doua coordonată este ponderea juriștilor în administrația statului și în conștiința publică. Cred că în ambele direcții strategice, juriștii reprezintă, atât cantitativ, dar mai ales calitativ, un factor esențial al intelectualității noastre. Dacă luăm în calcul faptul că proiectele de legi, că întreg ansamblul normativ, întreaga Constituție normativă a noastră, de la legea primară, de la Constituție ca legea fundamentală, legea primară cu elementele ei și apoi normele secundare, sunt creația juriștilor. Faptul că ele, ulterior, au niște accente sau niște modificări în parlament, unde există un conglomerat de profesii sau ne-profesii, atunci este o chestiune de alienare parțială, într-un fel.

Dar acest lucru pe care l-ați spus este unul foarte important și îmi pare bine că ați deschis discuția asta, pe care e posibil să o și închidem, trecând la problema tematică pe care ați sugerat-o și care are în vedere o bătaie mai lungă. Și care, sigur că da, este, și ea, expresia lumii juridice într-un fel.

Cornel Dărvășan: D-le profesor, știm că sunteți un specialist în legislația în domeniul maritim și fluvial. Povestiți-ne puțin cadrul, un scurt istoric al Dreptului din domeniul maritim și fluvial!

Marin Voicu: Vreau să vă spun, însă, ca un element de premisă: într-adevăr, de prin anii ’70, când eram președintele Judecătoriei Constanța, am avut onoarea să cunosc câteva personalități ale lumii juridice românești, specialiști în domeniul Dreptului comercial și al Dreptului maritim. Am făcut un doctorat la Dreptul comerțului internațional, nefinalizat, la profesorul Tudor Popescu, și apoi un doctorat la Drept civil, Drept comercial și Drept maritim, cu teza de doctorat Dreptul de retenție – aplicații în materie civilă, comercială și maritimă. În circumstanțele acestea, profitând și de faptul că s-au organizat, la tribunale și la parchete, secții maritime și fluviale în 1974 și că s-a deschis competența judiciară pe acest domeniu, am început să citim din urmă, să căutăm în biblioteca Curții de Apel Constanța și în biblioteca mare lucrări de maritim. Am aflat atunci că noi aveam tradiție în domeniul acesta, deși n-aveam cod. N-am avut cod, n-am avut legislație autonomă în sine de Drept maritim, cu toate că se recunoștea, deja din anii ’40 la noi în țară, pe baza experienței pe care am căpătat-o din Codul comercial italian, preluat mot à mot de noi în 1987, se recunoștea că Dreptul maritim s-a autonomizat din domeniul mare al Dreptului comercial. El, autonomizându-se ca știință și ca domeniu de aplicare, a rămas, totuși, în litera legii, reglementat de Codul maritim.

Pe acest element istoric și de reglementare preluat de la italieni mot à mot, cum spuneam, s-a lansat în 1940, odată cu Codul comercial al lui Carol al II-lea, nepus în aplicare, cum știm – codul făcut de Pic Gălășescu și cu grupa aia de mari comercialiști, profesorii noștri –, s-a lansat ideea, am să vă citez textual: În expunerea de motive din Parlament în anul 1940, la noul cod comercial al României, nepromulgat și, deci, nepus în aplicare, se preciza că: „Instituțiile juridice maritime, constituind o unitate organică distinctă, vor face obiectul unei legislații separate, iar până la punerea în aplicare a codului maritim și comercial, art. 590 din vechiul cod comercial, împreună cu toată materia acelui cod relativ la dreptul maritim, rămân în vigoare”.

Iată, se recunoaște ce? Expresia „drept maritim rămân în vigoare”. Prin urmare se recunoaște dreptul maritim ca o unitate independentă și autonomă. Doi. Ce se mai recunoaște? Necesitatea și obiectivarea codului maritim și fluvial, acoperindu-se nevoia reglementării navigației pe fluviu în interiorul țării, noi având, încă din nașterea României, beneficiul acestei extraordinare căi de circulație – fluviul. Prin urmare, așteptam cu legitimitate să apară codul maritim și comercial. N-a apărut niciodată.

[…]

Marin Voicu: După cum știți, Codul Civil al României a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011. Ca și celelalte coduri, ele sunt produsul, sau mai repede subprodusele, absenței dezbaterii parlamentare și dezbaterii intelectualității de specialitate. Ele au trecut prin adoptare tacită – vestita procedură din art. 54, parcă, din Constituția României –, cel mai groaznic atentat la democrația parlamentară și constituțională, să treacă coduri prin parlament. Asta ne arată că e nevoie de infracțiunea de „lenevie parlamentară”. E adevărat, Fidel Castro, în anii ’70, a introdus în Codul Penal infracțiunea de lenevie; și au fost excluși din Organizația Internațională a Muncii. Dar eu fac o metaforă acum, dragii mei prieteni. Și la senectute îți mai permiți să pui și accente care depășesc limitele metaforei literare.

Ei, Codul Civil a intrat în vigoare și legea de punere în aplicare a venit cu câteva sute de articole ca să amendeze un pic codul, să-l amelioreze. Nu vorbesc de procedura civilă, unde sunt mai priceput. Iată ce spune art. 230 alin. (1), lit. c). Și, ca să mă lămuresc din ce citesc: citesc din revista mea și a editurii, care apare de două ori pe an, câteva sute de pagini fiecare, o fac singur. Ponderea sunt traduceri din străinătate și articole pe care le scriu împreună cu 2-3. Acesta este suplimentul Proiectul Codului Maritim Român, pe baza căruia să reluăm, după doi ani, din nou, un colocviu amplu cu autoritățile, în maximum două luni de zile.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Iată ce spune acest text: Codicele de comerț din 1887 (publicat în Monitorul Oficial din 1887): „Cu excepția art. 46, 55, 57, 58, 907, 935, aplicabile în continuare în raporturile dintre profesioniști, se abrogă de la data intrării în vigoare a Legii 134 Codul Civil a Cărții a doua despre comerțul maritim și despre navigație, precum și a dispozițiilor art. 904, 955, care se va abroga la data intrării în vigoare a Codului maritim”.

Păi prima păcăleală a fost în 1940, că vine Codul maritim și fluvial. Această dispoziție imperativă – „se abrogă și va intra”… Când e vorba de o dispoziție, cum facem deosebirea între imperativ și facultativ? „Poate”; „se poate”. „Poate” – este facultativ; „va” – este imperativ.

[…]

Marin Voicu: Când eram președintele Curții de Apel Constanța – până în 2001 am fost acolo, apoi am venit la Curtea Supremă – aveam procese între Consiliul Județean și Guvern și Ministerul Mediului, cine ia plajele. Ăștia dădeau hotărâre de guvern că trece la Ministerul Mediului, pentru că plaja aparține domeniului public de interes național, potrivit Constituției, ăia dădeau hotărâre de consiliu județean că o preiau ei în administrare… Și de aici acțiune la noi, la contencios, să anulăm hotărârea de guvern, invers, să anulăm hotărârea consiliului județean, dar problema de fond este similară: Codul litoralului cu Codul Deltei. Au adoptat o lege a Rezervației Biosferei și a Deltei în 1992 și acum lucrurile au rămas moarte. O încercare de privatizare, am anulat noi câteva ordine de ministru ale mediului, privind asocieri-fantomă, și gata. Acum nu sunt pregătiți din punct de vedere tehnologic-juridic pentru implementarea programului Uniunii Europene privind Delta, care înseamnă un miliard și ceva de euro. Ăsta este un alt aspect greu. Dacă Uniunea Europeană adoptă o convenție maritimă internațională și o integrează în dreptul maritim al Uniunii Europene și apoi emite un regulament de aplicare, regulamentul este actul normativ secundar al Uniunii Europene, care are efect direct și are aplicare imediată în dreptul intern al statului membru. Nu mai se transpune. Și atunci se pune problema cât de pregătită este România – am mai scris, de multe ori în ultimii ani, de când am intrat în Uniunea Europeană – pentru a face față cerințelor și exigențelor unui regulament modern, acum, privind porturile, strategia de dezvoltare, apărarea de poluare maritimă – care e formidabilă și sunt convenții internaționale –, depoluarea, costuri, specializări, tehnologii noi, moderne ș.a.m.d.

Cornel Dărvășan: D-le profesor, România este falimentară la capitolul infrastructura șoselelor, transportul pe șosele. E falimentară la CFR… Adică…

Nicolae Cîrstea: Care-i mai aproape de om și de viața lui zilnică…

Cornel Dărvășan: România are probleme cu aeroporturi închise de ani de zile, în contextul acesta, al secolului XXI, în care este inexplicabil cum e posibil să nu ai aeroporturile deschise, să nu funcționeze cum trebuie, să nu ai linii, să n-ai oameni care să gândească treaba asta… Dar să mai vorbim de o chestie care se întâmplă undeva la marginea țării, la Constanța, pe litoral… Probabil că greu se va ajunge la o reglementare legislativă în contextul acesta.

Marin Voicu: Eu nu vorbesc de o simplă reglementare. Deparazitarea haosului legislativ din România presupune o etapă extrem de mare. Am discutat recent și la Consiliul Legislativ – la Curtea Constituțională n-avem ce să discutăm, pentru că ei nu trebuie să facă legi. Dar la Consiliul Legislativ, care are gestiunea întregului stoc legislativ în vigoare și trecut și care avizează calitatea legii înainte de adoptare, există foarte multe elemente de natură a putea evalua starea în care ne aflăm, starea țări din punctul ăsta de vedere. Și care ar fi posibilitățile reale ca să elaborezi, la standardele la care noi aspirăm? Că spunem că noi avem nivel de trai redus, că avem starea economică și socială precară, dacă nu sub și că asta nu ne-ar îndreptăți să nu aspirăm la transformarea infrastructurii și suprastructurii spirituale din care face parte și legea, educația ș.a.m.d. Și bineînțeles că nu mă refer la valorificarea numai a elitelor – mici, mari și bătrâne – din societate.

Dar aici vă dau un exemplu: A intrat în vigoare, la data de 17 martie, Regulamentul 352, adoptat la 15 februarie 2017, de Consiliul Uniunii și Parlamentul European, relativ la cadrul de furnizare a serviciilor portuare și a normelor comune privind transparența financiară a porturilor și infrastructura porturilor din Europa. Acesta a intrat în vigoare, e regulament. El, din momentul în care expiră durata de pregătire – că e 6 luni, îți lasă durată de pregătire a statului-membru –, din momentul ăla este aplicabil; direct. Și toate normele interne pe care le bâlbâie ăștia, privind ordonanțele, privind organizarea portuară etc., toate vor fi eliminate. Vor fi bariere mici care vor fi date la o parte și se aplică ăsta. Să vedeți ce e în acest regulament – o să dezbatem noi în ziua a doua a colocviului de la Constanța, în port, cu specialiștii. Că și operatorii portuari habar n-au de Dreptul european și de modernizare, de politica integrată în domeniul porturilor, privind modernizarea și dezvoltarea.

Nicolae Cîrstea: Probabil că au problemele lor de funcționare, de…

Marin Voicu: La mica problemă. Cu Fiscul probleme; cu vama, tranzitul etc., cu operațiunile concrete, cu administrația portuară regulamentele, cu suprastructura că nu-i clară, a cui e platforma aia din port…

Nicolae Cîrstea: Cu băncile, cum spuneați mai devreme…

Marin Voicu: Cu băncile, cu creditarea.

Nicolae Cîrstea: Și atunci, e complicat pentru …

Marin Voicu: Da, și nu mai privește cu fața către viitor; el stă într-o rână, cum se zicea la noi acasă, la țară. Într-o rână, la calcan, se uită așa și așa… ca și cum e speriat dintr-o parte și din alta. Și ajungem într-o situație de lipsă de luciditate, complet.

Dar în jurul acestui regulament vreau să organizez o dezbatere – și pregătesc volumul pe care o să-l tipărim, tot așa, vreo 500 de pagini – cu patronatul portuar și cu ceilalți factori, asigurătorii, cu juriștii, cu secțiile tribunalelor. Sper să reușim, dar încă am rezerve că putem să o facem în decembrie. Dar încă vom discuta lucrul ăsta și cu ceilalți organizatori. Deci parametrii generali cam aceștia sunt: între nimic, puțin și mult sunt cele trei elemente: pe termen scurt, pe termen mediu, pe termen lung. Noi nu mai vedem pe termen mediu și lung; noi nu mai vedem decât copacii, pădurea nu o mai vedem. Nici măcar copacii uscați nu-i mai vedem bine.

[…]


Timp de 2 ani am spus în paginile revistei „Legal Point” poveștile de viață ale personalităților din lumea juridică, academică și culturală.

Printr-un proiect marca „Universul Juridic”, povestea merge mai departe!

Miercuri, 25 octombrie 2017, începând cu ora 17.00, a avut loc emisiunea TV „Legal Point” pe canalul „UJ-TV” găzduită de portalul universuljuridic.ro.

Realizatorii emisiunii, dl. Cornel Dărvășan și dl. Nicolae Cîrstea au adus în fața reflectoarelor, în cadrul emisiunii, un invitat special: domnul prof. univ. dr. Marin Voicu. 

Tema emisiunii a fost: „Starea dreptului maritim și a dreptului portuar român în raport cu dreptul UE”.

Emisiunea Legal Point a fost transmisă în direct pe www.universuljuridic.ro.

EMISIUNEA TV „LEGAL POINT” 54 – Prof. univ. dr. Marin Voicu: Starea dreptului maritim și a dreptului portuar român în raport cu dreptul UE was last modified: noiembrie 5th, 2017 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: