EMISIUNEA TV „LEGAL POINT” 27 – Mircea Duțu și Octavian Popescu: 185 de ani de avocatură în București

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Citate din această ediție:

Pătrunderea femeii în rândul avocaților

Mircea Duțu: De la Sarmiza Bilcescu la sfârșitul secolului al XIX-lea, la Ella Negruzzi sau Margareta Ghelmegeanu, care a fost o altă avocată interbelică. Să vedeți ce avocați înaintași aveam și deosebit de progresiști. În condițiile în care legea nu permitea femeii să acceadă la avocatură, în absența textului au fost decizii judecătorești, unele stimulate și de marele profesor Disescu, în sensul admiterii. S-a reglementat apoi, prin legea din 1907, indirect, accesul, și apoi, în 1923 în mod deschis. Iar argumentele care erau: avocatura era, ca și magistratura, o profesiune prea dură pentru a admite femeia să o exercite. Femeia era văzută ca o ființă deosebit de sensibilă, chemată să îndeplinească un rol mai ales în cadrul familiei, să nu fie expusă lucrurilor mai puțin plăcute, mai dure din activitățile specifice profesiei. Acestea erau argumentele.

Or, odată cu mișcarea feministă, femeile și-au revendicat și dreptul de a fi avocat. Iar din perspectiva accederii în magistratură, trebuie să amintim că primele femei judecător apar după 23 august 1944. Și printre ele au fost Iolanda Eminescu – distinsă cercetătoare și director-adjunct al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei, Sanda Ghimpu – care, de asemenea, a fost profesoară de Dreptul muncii și la început cercetător în cadrul Institutului de Cercetări Juridice.

A fost, și din această perspectivă o luptă în adevăratul sens al cuvântului, chiar dacă această luptă s-a dat la nivelul ideilor, al reglementărilor judiciare, al jurisprudenței. Dar toate aceste înaintașe ale robei în privința femeilor sunt deosebit de semnificative.

Întotdeauna am avut o „inflație” de avocați

Octavian Popescu: Istoria Baroului din București, așa cum a precizat dl profesor mai devreme este una încărcată de greutate din toate punctele de vedere și evident că vine și în prezent cu greutatea faptelor mari care s-au întâmplat de-a lungul timpului. În mod cert și astăzi Baroul București are misiunea de a continua această dezvoltare și de a merge mai departe pe toate palierele. Și atunci evident că istoria, odată trebuie recunoscută – mă bucur din suflet să văd că este atât de bine explicată și pusă în valoare astăzi de dl profesor.

[…]

Am preluat din zbor de la domnia sa o referință mai devreme, că la un anumit moment în timp Baroul București număra o sută și ceva de membri; și mă uit astăzi că Baroul din București are înregistrați nu mai puțin de aproape 10.000 de avocați activi. Ca număr exact, astăzi vă pot spune că avocați activi la data la care noi discutăm sunt 9565 de membri în cadrul Baroului București, cum spunem la adunările generale – plătitori de taxe și cu drept de…

Cornel Dărvășan: Ar fi interesant să știm și pe vremea aceea, când erau o sută de avocați, cam ce populație avea Bucureștiul.

Mircea Duțu: Patru sute – cinci sute de mii. În 1864 am avut înscriși 194-197, adică aproape 200. 108 a fost în 1861 și 22 în 1831. Evoluția a fost spectaculoasă în timp. Întotdeauna noi am avut o „inflație” de avocați. Și asta a creat probleme foarte mari.

Cornel Dărvășan: Astăzi considerați că este inflație, d-le avocat?

Octavian Popescu: Eu spun că inflația, de data asta, trebuie privită într-un sens pozitiv. Și iar mă întorc la date statistice și la cifre și spun așa: Dacă la 1 ianuarie 2009, de exemplu, Baroul București număra 8349 de avocați activi, astăzi, cum spuneam, vorbim de 9565. Undeva la aproximativ 300 de tineri avocați intră în barou – n-aș spune chiar anual, dar în ultima perioadă cam acesta a fost numărul care a fost avut în vedere – și profesia se reîmprospătează permanent cu un număr de tineri avocați foarte bine pregătiți și care zic eu că mențin istoria la același standard  pe care dl profesor îl prezenta mai devreme. Este de menționat din acest punct de vedere, din punctul meu de vedere foarte important, și ponderea pe care acest număr de avocați din Baroul București o are în Uniunea Națională a Barourilor din România sau mai exact în rândul celorlalte barouri din România; pentru că Uniunea Barourilor și baroul e al avocaților.

Cornel Dărvășan: Care este ponderea?

Octavian Popescu: Cred că vorbim aproape de jumătate – peste 40% –, în condițiile în care în întreaga țară avem 25 – 26.000 de avocați, iar în Baroul București, dacă ar fi să adunăm avocații activi cu cei incompatibili sau suspendați la cerere, avem undeva la 13.200. Ceea ce înseamnă o pondere importantă din avocatura națională, practic. Și cu siguranță tot timpul așa a fost.

Adevăratul act de naștere al Baroului din București

Mircea Duțu: Trebuie să reamintim faptul că atâta timp cât a existat confuziunea celor trei puteri ale statului asupra domnitorului nu puteam vorbi despre o funcție judiciară și cu atât mai puțin de o funcție de apărare îndeplinită de către avocat. Totuși, și înainte de această consacrare juridică la nivelul separațiilor puterilor în stat am avut unele aspecte care evocă dreptul de reprezentare și chiar dreptul de apărare. Astfel, la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea apar o serie de persoane care, în condițiile în care se formează clasa negustorimii, reprezentau pe negustori în raport cu autoritățile publice. Este vorba mai ales de așa-numiții vechili. Mai târziu, atunci când dreptul de reprezentare se completează cu dreptul la apărare, apare noțiunea de avocat.

Cornel Dărvășan: Se leagă aceste evenimente, d-le președinte, de vreo mișcare socială din România, de răscoale…?

Mircea Duțu: Nu. Pentru că Dreptul de obicei presupune ordine și stabilitate. Iar organizarea puterilor în stat implică mai degrabă un anumit nivel de dezvoltare instituțională. Iar la noi acest nivel a fost atins prin regulamentele organice – în Țara Românească  1831, Moldova 1832 – care, după unii autori, precum Andrei Rădulescu, reprezintă și primele noastre constituțiuni.

Așa se face că în regulamentul organic găsim un capitol 7 pentru judecătorii și un articol 224, care reglementează pentru prima dată în sens modern funcția de apărare, ceea ce corespunde avocaturii și avocatului de astăzi. Întâlnim acolo o serie de reguli, de pildă: pentru cei care puteau să fie avocați, oameni cu oarecare știință de pravilă și cunoscuți ca oameni cinstiți – faptul că orice persoană care îndeplinea aceste condiții se înscria într-o condică a marelui logofăt al dreptății, ceea ce mai târziu și astăzi s-a numit ministrul justiției – și primea o carte de slobozenie.

Din această perspectivă trebuie să arăt faptul, cu modestia respectivă, că în urma cercetărilor efectuate în arhive și în presa vremii, am schimbat întrucâtva, prin lucrarea aceasta, data de formare a Baroului Român, în frunte și prin Baroul din București. Dacă până acum 10-15 ani toată lumea serba constituirea Baroului Român la 24 iunie 1865, în urma documentelor descoperite, l-am devansat – și iată că acum îl sărbătorim în fiecare an la 30 septembrie – în 1831, când marele logofăt al dreptății Iordache Golescu dă un document, Știință de obște, în care justifică constituirea – să-i spunem – colectivului, corpului de avocați – poate e prea pretențios – la București și arată care sunt cei 22 de avocați care s-au rânduit la divanurile din București. Și ca atare noi considerăm că această știre de obște – pentru că ea era publicată la ușa și la grefa divanurilor din București – în care se arată cei 22 de avocați începând cu Căminaru Costache, Minu Bondi și, în sfârșit, cu Iancu Fontindos. Considerăm că acesta este adevăratul act de naștere al Baroului din București.

Timp de 2 ani am spus în paginile revistei „Legal Point” poveștile de viață ale personalităților din lumea juridică, academică și culturală.

Printr-un proiect marca „Universul Juridic”, povestea merge mai departe!

Miercuri, 5 octombrie 2016, începând cu ora 17.00, a avut loc emisiunea TV „Legal Point” pe canalul „UJ-TV” găzduit de portalul universuljuridic.ro.

Realizatorii emisiunii, Cornel Dărvășan și Nicolae Cîrstea i-au primit ca invitați pe domnii Av., Prof. univ. dr. Mircea Duțu, Directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”, și Av. Octavian Popescu, Consilier, Baroul București.