Eliminarea impozitului asupra pensiilor sub 7.000 lei (99,9% din pensii) și confiscarea a ½ din pensiile de serviciu și din cele militare mai mari de 10.000 lei. Neconstituționalitatea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat, în procedură de urgență, la 18 septembrie 2019

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

I. Principii și reglementări europene și naționale privind pensiile de serviciu

1. 22 de ani de regim constituțional, legal și legitim al pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor (1997-2019)

1.1. Pensia de serviciu a judecătorilor și procurorilor a fost introdusă în art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, în anul 1997, dispozițiile legii fiind preluate în art. 82 și urm. din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, care prevăd expres: – sfera beneficiarilor pensiei de serviciu; – condițiile de vechime și de vârstă în funcția de magistrat; – pensia anticipată și – calculul pensiei raportat la 80% din salariu sau indemnizația aferentă ultimei luni dinaintea datei pensionării, – precum și celelalte drepturi specifice.

1.2. Totodată, prin art. 5-11 din Legea nr. 303/2004 s-au instituit toate incompatibilitățile și interdicțiile pentru funcțiile de judecător, procuror, magistrat asistent și asistent judiciar – în aplicarea art. 125 (3) din Constituție – care sunt prin severitatea lor, unice și speciale acestor funcții, fără a se mai regăsi în statutul altor categorii profesionale.

1.3. Prin reglementarea constituțională dată statutului judecătorului și cel al procurorului, prin legea organică și normele europene, cât și prin jurisprudența Curții Constituționale și a CEDO, regimul pensiei de serviciu aparține de statutul judecătorilor și procurorilor și, împreună cu cel al salariilor, interdicțiilor și incompatibilităților, constituie elemente din substanță independenței puterii judecătorești, garantată de legea fundamentală.

2. Dreptul UE privind pensiile de stat

2.1. Legislația UE a reglementat prin trei directive, cei trei piloni de securitate socială:

a) Pilonul I – Directiva nr. 79/7/CEE privind principiul egalității de tratament între femei și bărbați, reflectat în Legea nr. 19/2000;

b) Pilonul al II-lea – Directiva nr. 86/378/CEE, modificată prin Directiva 96/97/CEE privind aplicarea principiului egalității în schemele ocupaționale de securitate socială, care acoperă sectorial și legile speciale de pensii ale magistraților, militarilor, polițiștilor s.a.

c) Pilonul al III-lea – Directiva nr. 2004/113/CEE relativă la economiile individuale pentru pensii.

2.2. Conform Directivelor nr. 86/378/CEE și nr. 96/97/CEE „criteriile decisive pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupațional sunt:

a) să se refere la o categorie particulară de lucrători;
b) să fie direct legat de perioada de serviciu, iar
c) pensia să fie calculată prin raportare la ultimul salariu al lucrătorului”.

În cauza Beune c – 7/1993, Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg a precizat clar aceste criterii decisive, subliniind că expresia „ultimul salariu” nu trebuie înțeleasă strict, ea putând reprezenta chiar și „media salariilor din ultimele luni de angajare”, intrând în aria de reglementare din art. 141 al Tratatului CE.

2.3. Prioritatea normelor comunitare și aplicabilitatea lor imediată și directă în dreptul nostru intern își are temei constituțional în art. 20 alin. (2) și în art. 148 (2) din Constituția revizuită („Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale UE, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”).

2.4. Politica salarială și de pensii a UE

Este relevantă și Politică salarială a UE privind pe judecătorii Curții de Justiție a UE care prevede că: „Începând din iulie 2009, toți membrii Parlamentului European primesc același salariu, care este fixat la 38,5% din salariul unui judecător. de la CJUE , adică 7665 euro/luna”.

2.4.1. Salariul judecătorilor CJUE

Din datele interne ale Comisiei Europene și ale CJUE rezultă că judecătorii CJUE au primit, din anul 2017, o majorare cu 2,4% a salariilor de bază anuale, ajungând la suma de 256.000 euro/an, plus 15% taxa de rezident, în total cca. 300.000 euro/an.

Totodată, judecătorilor CJUE le este asigurată gratuit locuința familială și primesc o sumă de 9500 euro/an pentru educația fiecărui copil, plus mașină și șofer. La instalarea în funcție fiecare judecător primește o prima de 2 salarii lunare, în total 41.664 euro, reprezentând costurile estimative aferente familiei sale pentru instalare. La încetarea funcției de judecător primește o suma de 100-162.000 euro pentru următorii 3 ani pentru întreținere, confort familial și profesional, precum și 20.832 euro cheltuieli de relocare a familiei.

2.4.2. Pensiile judecătorilor CJUE

Vârstă de ieșire la pensie a judecătorilor CJUE este 65 de ani, când primesc o pensie de 174.993 euro/an, adică 70% din salariul de bază neimpozabil. De exemplu, foștii vicepreședinți ai CJUE, Koen Lenartz (Belgia) și Antonio Pizzanu (Italia) au primit o pensie anuală de 334.000 euro și, respectiv, de 284.000 euro.

3. Drept comparat al Statelor europene

3.1. În numeroase State europene – Cipru, Elveția, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Portugalia, Ungaria, Slovenia s.a. – Statutul judecătorilor și procurorilor, ca și pensia de serviciu, fac obiectul unei legi speciale, întemeiat, în principal, pe – specificul activității judecătorilor și procurorilor; – rolul și importanța lor socială; – riscul profesional; – incompatibilitățile și interdicțiile instituite prin constituție sau prin lege.

3.2. În majoritatea Statelor este instituită obligația constituțională de a garanta judecătorului la încetarea funcției, plata unei pensii al cărei nivel să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei renumeratii, fiind, astfel transpuse, adecvat, Directivele nr. 86/378/CEE și nr. 96/97/CEE și fixându-se pensii între 70-85% din această remunerație.

3.3. Cu privire la Statutul judecătorilor și procurorilor, Curtea Constituționala Federală a Germaniei prin decizia din 2409.2007 (2 Bv R 1673/03) a hotărât că funcționarii de stat au un statut similar magistraților, iar „considerentele de ordin financiar și efortul de a reduce cheltuielile bugetare nu pot fi primite ca o legitimare suficientă de a reduce pensiile. Valoarea mijloacelor de întreținere adecvată, datorată de angajator, oricine a fi el, nu reprezintă o mărime cu dimensiuni variabile în mod arbitrar, care să poată măsură pur și simplu în funcție de posibilitățile economice ale bugetului de stat și de evaluările politice ale urgenței unor măsuri sau în funcție de volumul eforturilor în direcția realizării principiului general al Statului social”.

3.4. Așa cum se relevă și în Avizul Consiliului Legislativ al României (nr. 105/12.02.2010), referitor la principiile și metodologia privind pensiile militare în Statele membre ale UE și NATO: – sistemul de calcul al pensiilor este reglementat printr-o lege separată, ca și la magistrați (Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Israel, s.a.) sau într-un capitol independent inclus într-o lege unitară (Franța, Italia, Grecia, Portugalia, Austria”); – baza de calcul a pensiilor se stabilește în raport de valoarea soldei (remunerației) din ultima lună de activitate (Germania, Italia, Grecia, Austria, Turcia, Marea Britanie, s.a.) sau de media pe ultimele 3 sau 6 luni (Franța) și de vechimea integrală, de la care se poate primi pensia de serviciu; – în majoritatea statelor bazei de calcul i se aplică un procent cuprins între 75/80% din valoarea remunerației (soldei) pe ultimele 1-3-6 luni, – iar în unele state pensia de serviciu nu este supusă impozitării (Portugalia, s.a.).

4. Jurisprudența CEDO și a Curții Constituționale

4.1. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) este constantă și în concordanță cu cea a CJCE de la Luxemburg privind statutul judecătorilor și procurorilor, indepedența economică a acestora (salarii și pensii), cumulul pensiei cu salariul, neretroactivitatea legii și păstrarea drepturilor câștigate.

4.1.1. În cauza Buchen c. Cehiei (2006), Curtea a decis că „limitarea nejustificată a unui drept recunoscut magistratului, cum ar fi o pensie de serviciu, drept nesocotit ulterior, fără a există o justificare obiectivă și rezonabilă pentru o asemenea îngrădire, constituie o privare de proprietate în sensul art. 1 par. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, dar și o discriminare în sensul art. 14 din Constituție și art. 1 din Protocolul nr. 12”. (în speță, reclamantul beneficiase de o pensie de serviciu ca fost judecător militar și apoi, în cumul, de un salariu ca judecător civil, după reîncadrarea sa în această funcție).

4.1.2. În cauza Gaygusuz c. Austriei, prin hotărârea din 16.09.1996, Curtea a decis că pensia constituie un drept patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, iar relativ la art. 14, a reținut că „există o diferența discriminatorie, în sensul art. 14, dacă lipsește o justificare obiectivă și rezonabilă”.

4.1.3. În speța Stubbings și alții c. Marii Britanii, Curtea a reluat teza că „nu orice diferență de tratament presupune încălcarea automată a art. 14 al Convenției, ci numai atunci când persoane în situații identice sau comparabile se bucură de un tratament preferențial față de altele, fără nicio justificare obiectivă rezonabilă”. Astfel, Curtea reține că diferența de tratament în privința plății pensiei de judecător militar, la care a fost supus reclamantul nu corespunde niciunei „justificări obiective și rezonabile”.

4.1.4. În acest sens, există o jurisprudența constantă, exemplu edificator fiind hotărârea Muller c. Austriei – 5849/1972 – în care Curtea a reținut expres că „o reducere substanțială a nivelului pensiei ar putea fi considerată ca afectând substanță dreptului de proprietate și, chiar a dreptului de a rămâne beneficiar al sistemului de asigurare de bătrânețe”.

4.2. Jurisprudența CCR

4.2.1. Atât cu privire la principiile constituționale – neretroactivitatea legii civile, independența puterii judecătorești, nediscriminarea și egalitatea în fața legii, garantarea dreptului de proprietate, securitatea juridică și preeminența dreptului – cât și, în mod direct, relativ la salariile și pensiile judecătorilor și procurorilor, Curtea Constituționala are o jurisprudență constantă, unitară și riguroasă în perioada 2000 – iunie 2010, vădit contrară soluțiilor legislative adoptate de Guvern în legea unitară a pensiilor publice din 2010.

4.2.2. Abrogarea pensiei de serviciu (art. 103 din Legea nr. 92/1992 reluat în art. 85 din Legea nr. 303/2004), prin art. 198 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, a fost declarată neconstituțională prin Decizia nr. 20/2.02.2000 publicată în M.Of. nr. 12/18.02.2000. Curtea a reținut, în esență, că „acordarea pensiei de serviciu pentru cadrele militare și magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii și magistrații”, soluție în acord cu jurisprudența. În argumentarea soluției sale, Curtea Constituțională citează jurisprudența CEDO, propria jurisprudență constantă, Rezoluțiile ONU-1985, Recomandarea R 94/12 din 13.12.1994 a Consiliului Europei, Carta Europeană privind Statutul Judecătorilor, art. 6 și 14 din CEDO și art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, dându-le prevalență constituțională, conform art. 11 și 20 din Constituție (pag. 7 al. 7-8).

4.2.3. După 5 ani de la această decizie, în prima parte a anului 2005, noul Guvern a reluat acțiunea legislativă de „mutilare” a drepturilor judecătorilor și procurorilor vizând limitarea/îngrădirea drepturilor de salarii, pensii și altor asemenea ori suprimarea unora, deja consacrate, ceea ce a atras sesizarea, din nou, a Curții Constituționale de către Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și pronunțarea deciziei nr. 375 din 6.07.2005, soluție de principiu, care consolidează jurisprudența sa anterioară, invocându-se:

– încălcarea principiilor independenței și inamovibilității judecătorilor consacrate de art. 124 (3) și art. 125 (1) din Constituție și de art. 6 (1) CEDO; și

– încălcarea principiului neretroactivitatii legii prevăzută în art. 15 (2) din Constituție.

4.2.4. Legea nr. 119/2010 a desființat pensiile de serviciu, inclusiv pe cele ale judecătorilor și procurorilor, după un monolog public, sistematic, de denigrare a acestora („pensii nesimțite”, „pensii speciale”, s.a.) desfășurat în media de puterea executivă, de la cel mai înalt nivel, echivalând, uneori cu un linșaj mediatic.

Prin decizia nr. 873/25.06.2010 CCR a declarat neconstituționale dispozițiile din art. 1 lit. „c” ale Legii nr. 119/2010 care desființau pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor.

5. Avizele consultative ale Consiliului Europei- Comisia de la Veneția și GRECO, precum și Rapoartele MCV (2007-2019-timp de 12 ani) nu conțin nicio referire critică asupra reglementării pensiei de serviciu a judecătorilor și procurorilor, care este conformă cu standardele UE și ale Consiliului Europei, dar și cu jurisprudența CEDO și a CJUE.

II. Proiectul de lege privind „TAXA pe veniturile din pensii și indemnizații pentru limita de vârstă”

1. Obiectul și scopul reglementării

1.1. Noul Titlu IV introdus în Legea nr. 227/2015 – Codul fiscal, instituie o taxă de 30% pe venitul din pensiile de serviciu între 7 – 10.000 lei și de 50% pentru cele care depășesc plafonul de 10.000 lei, pentru 10 categorii de beneficiari cuprinși în legile speciale: judecători și procurori, personalul aeronautic, diplomatic, al Curții de Conturi, deputați și senatori, pensiile militare ș.a.

1.2. „Perioada de aplicare a taxei este până la data de 31.12.2025 inclusiv, când se va finaliza implementarea etapizată a Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, urmând ca la finalul acesteia să fie eliminate, în mare parte (?!), discrepanțele existente și inechitabile dintre beneficiarii sistemului” (citată din Expunerea de motive – pag. 8 la Final).

1.3. În Expunerea de motive (pg. 2) se invocă Decizia CCR nr. 871/2010 care a soluționat obiecția de neconstituționalitate a Legii nr. 119/2010 și în care se reține, în esență, că, această compensație acordată de la bugetul de stat ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale”, dar se omite Decizia nr. 873/2010 din aceeași dată care, cu o amplă motivare, a declarat neconstituționale dispozițiile prin care s-au abrogat textele din Legea nr. 303/2004 privind pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor.

2. Acest proiect de lege este încărcat cu vicii de neconstituționalitate

2.1. Contravine vădit jurisprudenței constante a Curții Constituționale și constituie o „fraudă la Legea nr. 303/2004, comisă prin introducerea noilor texte în Codul fiscal. Operând cu o asemenea „taxă-confiscare de 50% din pensia de serviciu mai mare de 10.000 lei, în condițiile în care prin Legea nr. 303/2004 este stabilit și se află în vigoare, plafonul de 80% din salariu, în fapt se comite o fraudă la legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, lipsind de efecte regimul special al pensiei de serviciu.

2.2. Conținutul reglementării este în contradicție cu titlu legii și cu scopul real urmărit de „legiuitorul grăbit”, acela de a elimina impozitul pe pensii la cvasitotalitatea pensionarilor cu pensii sub 7.000 lei, care reprezintă 99,9%.

În realitate, cum se arată în Expunerea de motive, numai 4049 de pensii de serviciu depășesc plafonul de 10.000 lei (3177 – judecători+procurori și 869 personal navigant) și 8929 pensii militare, în total 12.975 pensii mai mari de 10.000 lei (din care 178.168 pensii militare și 9.312 pensii de serviciu), raportate la cei 5.002.700 pensionari de stat.

2.3. Eliminarea impozitului pentru toate pensiile cu valoare de până la 7.000 lei (0-1500 euro), adică pentru 99,9% din pensionari pentru limita de vârstă, are ca efect anularea acestei surse la bugetul de stat. Rezultă, deci, că proiectul de lege a fost adoptat de Senat fără a există o prevedere clară care să asigure acoperirea acestui impozit eliminat, ceea ce constituie o încălcare a legii bugetului de stat.

2.4. Proiectul de lege încalcă în mod brutal și fără precedent legislativ dispozițiile art. 44(3), 53 și 139 din Constituția României, nesocotind deciziile CCR nr. 2/2000, 57/2000, 120/2007, 85/2009, 375/2000 și 873/2010, ale căror soluții au fost expuse, în sinteză, în prima parte.

Acest act normativ este produsul politic al isteriei electorale și reflectă o concepție de fiscalitate exclusivă, întemeiată doar pe cifre seci, propagate fals de un adevărat „perceptor” de stil nou (?!).

În mod evident această „taxă-confiscare” realizează, în  fapt, o expropriere simulată, contrară principiului constituțional din art. 44 (3) din Constituție și art. 1 (1) Protocol 1, adițional la Convenție, echivalând cu o „privare nelegală de proprietate”.

Totodată, așa cum rezultă din expunerea de motive, proiectul nu are o „justificare obiectivă și rezonabilă” pentru o asemenea limitare (decizia Budeu c. Cehia-2006, Gaygusuz c. Austria-1996 și Stubbings c. U.K.) și dispune arbitrar o „reducere substanțială a nivelului pensiei de natură a afecta substanța dreptului de proprietate și a dreptului la compensație  ca beneficiar al sistemului de asigurare de bătrânețe”, după toate interidicțiile incompatibilitățile și îngrădirile în exercitarea profesiei de judecător (CEDO – Miller c. Austria-1972).

2.5. Proiectul încalcă grosolan principiile independenței și inamovibilității judecătorilor, consacrate și garantate de art. 21, 124 (3), 125 și 126 (1) din Constituție și de art. 6 (1) din CEDO, așa cum a decis, în mod rituos, CCR, prin Decizia nr. 375/6.07.2005 și prin Decizia nr. 873/2010.

2.6. De asemenea, Proiectul încalcă art. 53 din Constituție, prin confiscarea a ½ din pensia ce depășește 10.000 lei, dând aparență de pedeapsă complementară din dreptul penal și instituind fără justificare obiectivă și rezonabilă o asemenea privare de proprietate, pe o durată de cinci ani, care nu poate fi calificată drept măsură cu caracter provizoriu/temporar, ci ca un experiment fiscal abuziv, lipsit total de loialitate față de Autoritatea judecătorească.

Așadar, această măsură fiscală nu este generată de circumstanțe excepționale, fiind o sancțiune fiscală definitivă, care afectează însăși substanța dreptului de proprietate asupra pensiei de serviciu, fără nicio legătură cu îndeplinirea criteriilor de convergență cu moneda euro”, așa cum se arată, în mod sfidător în expunerea de motive.

                                             *

În concluzie, acest nou sistem de supraimpozitare numai a pensiilor de serviciu, cu precădere ale judecătorilor și procurorilor, adoptat în procedura legislativă de urgență (electorală) la Senat, constituie un „produs fiscal” unicat, nemaîntâlnit în dreptul nostru fiscal și nici în cel european, încărcat „de vicii de constituționalitate”.