„Egalitatea profesiilor juridice presupune, din partea participanților la actul de justiție, o conduită bazată pe respect reciproc”. Interviu cu av. Ion Turculeanu, vicepreședinte UNBR

Legal Magazin: Sunteți unul dintre cei mai cunoscuți avocați din Craiova, faceți parte din Consiliul  Baroului Dolj încă din anul 1995, ați fost decanul acestui barou vreme de opt ani, iar după încheierea ultimului mandat, în anul 2015, ați fost ales și învestit cu demnitatea de vicepreședinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR). Cum se aude prin dumneavoastră vocea colegilor avocați din Oltenia în board-ul UNBR?

Av. Ion Turculeanu: Vocea colegilor mei avocați din Oltenia se aude în structurile de conducere ale avocaturii române (Comisia Permanentă sau Consiliul UNBR), așa cum s-a auzit încă din anul 2007, când am făcut, pentru prima dată, parte din Consiliul UNBR.

Faptul că, după încheierea celui de-al doilea mandat de decan, am fost ales de două ori vicepreședinte, prin votul colegilor mei, cred că este o recunoaștere a modului în care am înțeles să slujesc profesia, în calitate de decan al Baroului Dolj.

Cred că învestirea cu această demnitate, de vicepreședinte al UNBR, este și rodul numeroaselor demersuri pe care le-am întreprins pentru modernizarea profesiei, pentru creșterea calității prestației avocațiale, prin introducerea unor instituții moderne în organizarea și funcționarea avocaturii române.

Cred cu tărie că avocații trebuie să fie „seniori” ai cetății, că profesia ar trebui să fie prezentă mereu în societate, nu numai în Sala Pașilor Pierduți, ci totdeauna când în cetate se petrece un eveniment, profesia trebuie să fie prezentă. Din acest punct de vedere, constat, cu satisfacție, că, în ultima perioadă de timp, foarte mulți colegi de-ai noștri se implică în viața politică, fapt care poate conduce la un progres determinat de calitatea celor care se implică.

Cred că alegerea în această demnitate de vicepreședinte nu mi-a schimbat percepția asupra modului în care un avocat ales într-o funcție de către colegii lui trebuie să se implice cu maximă responsabilitate, asumându-și consecințele unei asemenea implicări.Și mai cred că cei care și-au asumat funcții de conducere trebuie să-și conștientizeze și responsabilitatea conducerii profesiei în vremuri de criză, asumându-și riscuri inevitabile. Asta așteaptă colegii noștri, care și-au pus speranța în noi, atunci când ne-au ales în funcții!

Legal Magazin: Au spus unii că sunteți „autorul modernizării Baroului Dolj”. De fapt, sunteți, din anul 2019, Decan de Onoare al acestui barou. Ce trebuie să înțeleagă, prin această apreciere, cei care nu vă cunosc activitatea desfășurată pe plan local, în funcția de decan?

Av. Ion Turculeanu: Eu cred că nu unii, ci mulți spun că sunt autorul modernizării Baroului Dolj, iar una dintre satisfacțiile derivate din această calitate este și conferirea titlului de „Decan de Onoare” al acestui barou.

În principiu, lumea juridică a Craiovei îmi cunoaște activitatea atât din vremea când eram decan, cât și din calitatea de vicepreședinte al UNBR. De fapt, modernizarea Baroului Dolj a fost un efect al coagulării și al stimulării inițiativelor avocaților, căci fără ei și fără participarea lor nu s-ar fi produs nicio schimbare. Efortul, însă, a fost foarte mare, fiindcă a implicat timp, responsabilitate, devotament și credința că, în realitate, funcția de decan nu poate fi asimilată cu una de „șef”, ci este, mai degrabă, una de asumare a problemelor baroului, ca mod de organizare, și, în particular, a tuturor avocaților-membri ai baroului, uneori cu consecința afectării activității strict profesionale.

Avocații trebuie să înțeleagă că, fără participarea și implicarea lor, un singur om nu poate schimba mare lucru. Participarea avocaților la activitățile baroului și la succesul acestora confirmă ceea ce spuneam anterior. Toamna culturală a Baroului Dolj, proiectul-pilot pentru legitimațiile CCBE, conferințele de pregătire profesională continuă, raporturile cu instituțiile publice din județul Dolj, cum ar fi primăriile, Consiliul Județean, raporturile cu conducerea instanțelor de judecată și a parchetelor, modernizarea sediului Baroului Dolj, realizarea Bibliotecii Baroului Dolj, dotarea birourilor avocaților de la sediile instanțelor cu calculatoare și imprimante, implementarea programului de repartiție în format electronic a delegațiilor pentru asistența judiciară în materie penală (oficiile), ei bine, toate acestea nu s-ar fi putut realiza fără un efort comun al tuturor avocaților din Baroul Dolj.

Legal Magazin: Cum s-a desfășurat comunicarea și colaborarea dvs. cu colegii din barou, din Consiliu, din Comisia Permanentă și din conducerea UNBR în toată această perioadă de stare de urgență și alertă? Este suficientă comunicarea video/audio la distanță?

Av. Ion Turculeanu: Din fericire, schimbările produse la ultimul Congres în conducerea UNBR s-au reflectat și în schimbarea modului desfășurare a activității Comisiei Permanente și a Consiliului UNBR.

Cu toate greutățile provocate de pandemie, conducerea a reușit, în această perioadă dificilă, să desfășoare o activitate destul de laborioasă.

Este adevărat că unele decizii s-au luat în urma unor întâlniri online, dar dificultățile de comunicare au fost depășite prin dorința noii conduceri de a respecta întrutotul mandatul încredințat.

Cred că organele executive ale UNBR trebuie să fie un exemplu de implicare în conducerea profesiei, mai ales în aceste vremuri dificile pe care omenirea nu le-a mai trăit.

Cum se spune, „caracterele mari se văd în împrejurări excepționale”, iar noi trăim acum în împrejurări excepționale.

Legal Magazin: Conduceți un grup de lucru important în cadrul Comisiei Permanente a UNBR, din care faceți parte: un grup constituit din 8 membri avocați, care monitorizează, cu atenție, probleme curente legate de Casa de Asigurări a Avocaților din România, condusă, mai nou, de către un tânăr coleg avocat din Oltenia. Spre ce anume vă concentrați atenția în acest grup de lucru? Care sunt problemele cele mai preocupante pentru avocații care cotizează la CAA?

Av. Ion Turculeanu: Casa de Asigurări a Avocaților (CAA) din Romania a reprezentat mereu o problemă spinoasă și a consumat dintotdeauna timpul desfășurării Consiliilor și Congreselor UNBR. Nu întâmplător, am solicitat președintelui UNBR să-mi atribuie delicata misiune de a conduce grupul de lucru, dar și de a fi vicepreședintele responsabil de activitatea CAA. Casa de Asigurări a Avocaților are nevoie de transparență și de încredere în conducerea ei, dar și în filiale și în stabilitatea financiară. Toate aceste lucruri trebuie să conducă,pentru avocați,la posibilitateade a beneficia de pensii care să reflecte standardul specific avocaților.

Recent, am publicat un articol în care fac o analiză a sistemelor de pensii ale avocaților din câteva țări membre ale Uniunii Europene și consider că cele reținute în respectivul articol reflectă modul în care văd eu modernizarea CAA.

În opinia mea, conducerea CAA trebuie să fie una dualistă, pe de o parte, Consiliul de conducere al CAA, format din avocați, iar, pe de altă parte, profesioniști în sisteme de pensii, fie angajați ai CAA, fie colaboratori.

Investițiile făcute din banii avocaților trebuie să fie rentabile, iar profitul lor trebuie să se întoarcă înapoi la avocați. De exemplu, complexul balnear „Corpore Sano” de la Techirghiol, realizat din contribuția filialelor la fondul de funcționare al CAA (ATENȚIE, nu din banii de pensie ai avocaților!), a permis reducerea procentului de contribuție al filialelor la fondul de funcționare al CAA, astfel că sumele reduse au rămas la dispoziția filialelor.

Evident, suntem foarte aproape de noi investiții care să permită multiplicarea fondurilor de pensii ale filialelor, astfel încât pensiile să se plătească (și să poată fi și majorate) nu numai din contribuția avocaților, dar și din profiturile realizate din aceste investiții.

Modul de organizare al sistemului cu filiale în toate barourile, precum și acordarea posibilității avocaților de a contribui pentru o pensie suplimentară reprezintă probleme care trebuie analizate.

Transparența decizională în materia CAA a fost o problemă invocată mereu la Congresele și Consiliile UNBR. Începând cu mandatul actual, problematica CAA se dezbate într-un Consiliu anual, dedicat exclusiv CAA.

De curând, am realizat un ghid care are menirea de a-i ajuta pe avocați să înțeleagă mai ușor reglementările parlamentare și intraparlamentare, în materie de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților.

Legal Magazin: S-a discutat în conducerea executivă a UNBR despre componența „nefirească” a Consiliului Superior al Magistraturii, alcătuit din 12 judecători și 12 reprezentanți ai societății civile, dar fără niciun avocat. Credeți că se va schimba această situație la un moment dat?

Av. Ion Turculeanu: În mod cert, schimbările despre care întrebați se vor produce, pentru că toată lumea trebuie să înțeleagă faptul că justiția nu este o afacere internă, ci este un serviciu în slujba cetățeanului, iar acesta trebuie să cunoască, prin reprezentanții săi, modul în care se înfăptuiește actul de justiție.

Din păcate, ne-am obișnuit să luăm din exemplul țărilor cu vechi democrații sau cu democrații neîntrerupte numai ceea ce face activitatea noastră mai comodă și mai simplă. Din acest punct de vedere, componența CSM este un exemplu cât se poate de potrivit, căci, din cei doi reprezentanți ai societății civile, niciunul nu este avocat(prin reglementare, căci, în realitate, unul din cei doi este avocat, dar numai din întâmplare!).

Probabil că o propunere de modificare a Constituției României, necesară modificării componenței CSM, de natura exemplului dat de Franța, pe care l-ați citat dumneavoastră, ne-ar duce către veșnica expresie: „Păi, noi ne comparăm cu ei?!”. Din păcate, începând cu vârful statului și terminând cu Parlamentul, nimeni nu a avut curajul asumării unei asemenea modificări și asta demonstrează ceva!

Legal Magazin: De ce credeți că rămâne în continuare o anumită distanță între profesiile juridice, între judecători și procurori, pe de o parte, și avocați, pe de altă parte? Ce anume a produs această schismă? Ce o întreține?

Av. Ion Turculeanu: Este evidentă o schismă între profesiile juridice. De foarte mulți ani, încerc să determin organizarea unei conferințe anuale a profesiilor juridice, care să nu aibă numai caracter festivist, ci unul aplicat pentru identificarea problemelor chiar de natură legislativă, care afectează actul de justiție, care conduce la încălcarea unor drepturi fundamentale ale omului, cum ar fi liberul acces la justiție, dreptul la apărare etc.

Cred că distanțarea dintre profesii are și un caracter artificial, poate mai puternic decât orgoliile, căci o voce unică a profesiilor juridice ar fi expresia unei forțe de care s-ar ține cont ori de cate ori Legislativul sau Executivul ar adopta măsuri care privesc drepturi și libertăți cetățenești.

Probabil că, în viitor, un examen comun al profesiilor juridice (lucru care se întâmplă în țările despre care am vorbit anterior) ar atenua foarte mult sau chiar ar conduce la dispariția acestei schisme, aceasta concomitent cu înțelegerea de către fiecare dintre participanții la actul de justiție a menirii pe care o are. Acest lucru nu se poate face decât prin multă înțelepciune, care, de foarte multe ori, vine odată cu dobândirea experienței.

Atunci când vom înțelege că eforturile noastre au un singur scop – un act de justiție credibil – și că fiecare contribuie la acest lucru potrivit competențelor date de lege, abordările vor fi schimbate și distanțele vor fi eliminate. Pentru aceasta însă, toți cei care ocupă funcții decizionale, începând cu cele politice și terminând cu cele ale profesiilor juridice, trebuie să schimbe discursul, să se responsabilizeze și să dorească într-adevăr, nu numai la nivel declarativ, ci, mai degrabă, la nivel practic, o societate modernă bazată pe recunoașterea valorilor.

Legal Magazin: La începerea noului mandat al echipei executive de conducere a UNBR s-a spus că avocații cer aplicarea principiului egalității juridice. Cum trebuie înțeles corect acest obiectiv?

Av. Ion Turculeanu: Egalitatea juridică sau, mai degrabă, egalitatea profesiilor juridice presupune, din partea tuturor profesioniștilor participanți la actul de justiție, o anumită conduită bazată pe respect reciproc, nu doar formal, așa cum se întâmplă, din păcate, în anumite situații.

Așa cum am menționat anterior, profesiile care participă la înfăptuirea actului de justiție trebuie aduse laolaltă, prin organizarea de conferințe tematice, care să aibă ca principal obiectiv promovarea numitorului comun – îmbunătățirea actului de justiție și apropierea interprofesională.

Este adevărat că, la momentul actual, în contextul în care există reprezentanți ai unor profesii juridice care încearcă, uneori, să imprime acțiunilor profesionale propria personalitate, avocatul rămâne un simplu spectator, acesta fiind lipsit de prerogative de coerciție specifice altor profesii.

Consider că, într-o atare situație, este imperios necesar ca fiecare să înțeleagă rolul deosebit de important al celuilalt în înfăptuirea actului de justiție și împreună să izbutim consolidarea relațiilor interprofesionale care, fructificate corespunzător, conduc inevitabil la perfecționarea sistemului în care ne desfășurăm activitatea.

Am speranța că viitorul justiției va fi unul liber de orice fel de încrâncenări interprofesionale și că avocații vor fi pe picior de egalitate cu celelalte profesii juridice.

* Este extras din Revista LEGAL MAGAZIN nr. 31 – ediție specială dedicată aniversării a 25 de ani de avocatură modernă