Efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari. Stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei

22 dec. 2022
Vizualizari: 355
  • Legea nr. 78/2000: art. 6
  • NCP: art. 289 alin. (1)
  • NCP: art. 290 alin. (1)
  • NCPP: art. 36 alin. (1)
  • NCPP: art. 396 alin. (10)
  • NCPP: art. 44 alin. (4)
  • NCPP: art. 47
  • NCPP: art. 50
  • NCPP: art. 51 alin. (2)

Prin Sentința penală nr. 1608 din 22 octombrie 2019, Tribunalul București, secția I penală a admis excepția necompetenței după calitatea persoanei invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul A. în favoarea Tribunalului Militar București.

În acest sens a reținut că, prin Rechizitoriul nr. x/2018 din data de 12 martie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, înregistrat pe rolul Tribunalului București la data de 12 martie 2019 sub nr. x/2019, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților A. – aflat sub măsura preventivă a controlului judiciar – pentru săvârșirea a două infracțiuni de „luare de mită” fapte prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, și a unei infracțiuni de „instigare la dare de mită” faptă prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 290 alin. (1) C. pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000 și B. – în stare de libertate – pentru săvârșirea infracțiunii de „dare de mită”, faptă prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 32 din 23 ianuarie 2020)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Prin Sentința penală nr. 166 din 11 decembrie 2019, Tribunalul Militar București a admis excepția necompetenței de soluționare a cauzei a Tribunalului Militar București, invocată de procurorul militar din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari.

În baza art. 50 C. proc. pen. raportat la art. 47 C. proc. pen. a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul col. dr. A. în favoarea Tribunalului București, secția I penală și a constatat existența conflictului negativ de competență.

În baza art. 51 alin. (2) C. proc. pen. a înaintat dosarul cauzei instanței superioare comune – Înalta Curte de Casație și Justiție – în vederea soluționării conflictului negativ de competență ivit.

În acest sens, a reținut că inculpatul dr. A. este cadru militar activ cu grad de colonel, astfel cum s-a reținut prin Rechizitoriul nr. x/2018 din data de 12 martie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari.

Acesta își desfășoară activitatea în cadrul Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, instituție de sănătate publică care face parte din sistemul național public de sănătate și se află în subordinea directă a Ministrului Apărării Naționale.

Competența inițială a Tribunalului București ca instanță civilă a fost determinată, potrivit disp. art. 36 alin. (1) raportat la art. 44 alin. (4) C. proc. pen., de trimiterea în judecată a inculpatei B., persoană lipsită de o calitate specială și de efectuarea urmăririi penale de către Direcția Națională Anticorupție, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, alături de inculpatul dr. A., săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită, fapte prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și a unei instigări la săvârșirea infracțiunii de dare de mită, faptă prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 290 alin. (1) C. pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Astfel, competența Tribunalului București a fost determinată, potrivit art. 44 alin. (4) C. proc. pen., de faptul că au fost trimiși în judecată un inculpat militar și o inculpată civilă.

Deși cauza a fost soluționată cu privire la inculpata civilă B. conform procedurii simplificate a recunoașterii vinovăției, dispunându-se ulterior disjungerea cauzei în privința inculpatului col. dr. A., competența instanței civile, dobândită în urma reunirii rămâne câștigată.

Conform art. 44 alin. (2) C. proc. pen., competența judecării cauzelor reunite rămâne dobândită chiar dacă pentru fapta sau pentru făptuitorul care a determinat competența unei anumite instanțe s-a dispus disjungerea sau încetarea procesului penal ori s-a pronunțat achitarea.

Deci, dacă în situația disjungerii/încetării procesului penal/achitării competența în urma reunirii rămâne dobândită față de faptele sau făptuitorii care nu atrag în mod obișnuit competența instanței învestite inițial, cu atât mai mult păstrarea competenței operează în cazul condamnării făptuitorului care a atras competența asupra cauzelor reunite.

Instanța învestită cu judecarea cauzelor reunite rămâne competentă, indiferent de situațiile intervenite pe parcursul procedurii cu privire la fapta sau făptuitorul care a determinat competența acestei instanțe.

Pentru considerentele expuse Tribunalul a constatat că prima instanță de judecată sesizată cu faptele săvârșite de inculpatul col. dr. A. este Tribunalul București, secția I penală, care a pronunțat hotărârea de condamnare privind pe inculpata civilă B., rezultă, în mod evident, că instanța competentă material și funcțional să-l judece pe inculpatul col. dr. A. este instanța civilă, respectiv Tribunalul București, secția I Penală, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul București.

În acest sens, se constată, astfel, cum au stabilit ambele instanțe între care s-a ivit conflictul de competență, că prin Rechizitoriul nr. x/2018 din data de 12 martie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, înregistrat pe rolul Tribunalului București la data de 12 martie 2019 sub nr. x/2019, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților A. – aflat sub măsura preventivă a controlului judiciar – pentru săvârșirea a două infracțiuni de „luare de mită” fapte prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, și a unei infracțiuni de „instigare la dare de mită” faptă prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 290 alin. (1) C. pen. și art. 6 din Legea nr. 78/2000 și B. – în stare de libertate – pentru săvârșirea infracțiunii de „dare de mită”, faptă prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Prin Sentința penală nr. 1478 din 2 octombrie 2019, Tribunalul București, secția I penală în Dosarul nr. x/2019 în baza art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. raportat la art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen. a condamnat pe inculpata B. la pedeapsa de 1 (unu) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „dare de mită”. În baza art. 46 C. proc. pen. a disjuns soluționarea laturii penale a cauzei în privința inculpatului A.

Astfel, în cauza dedusă judecății datorită faptului că unul dintre inculpați, respectiv inculpata B. nu avea calitatea de militar cauza a fost judecată de Tribunalul București, potrivit dispozițiilor art. 44 alin. (4) din C. proc. pen.

Prin urmare, se observă că cei doi inculpați au fost cercetați și au fost trimiși în judecată împreună, în cauză operând încă din faza de urmărire penală o reunire a cauzelor.

În acest sens, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Cauza Maszni împotriva României, se pronunță în sensul anchetării și judecării de către parchetele și instanțele civile a cauzelor în care alături de militari sunt implicați și civili.

Astfel, faptul că, ulterior, inculpata B. a recunoscut săvârșirea faptelor și a fost condamnată, în timp ce pentru inculpatul A. s-a disjuns soluționarea laturii penale a cauzei, nu determină schimbarea competenței instanței care ar trebui să judece fapta în continuare, având în vedere dispozițiile art. 44 alin. (4) din C. proc. pen.

Pentru aceste motive, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe inculpatul A. în favoarea Tribunalului București, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.

Efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari. Stabilirea competenței de soluționare a cauzei was last modified: decembrie 21st, 2022 by Redacția ProLege

Jurisprudență

Vezi tot

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.