IOAN VIDA, IOANA CRISTINA VIDA: Teoria generală a dreptului. NADIA-CERASELA ANIŢEI, ROXANA ELENA LAZĂR: Evaziunea fiscală între legalitate şi infracţiune. SEBASTIAN BOŢIC: Regula exclusiunii. Excluderea probelor obţinute nelegal în procesul penal
Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
IOAN VIDA, IOANA CRISTINA VIDA: Teoria generală a dreptului
IOAN VIDA, IOANA CRISTINA VIDA: Teoria generală a dreptului
Acest curs de Teoria generală a dreptului se adresează studenților de la facultățile de drept și de administrație publică, dar și juriștilor care dețin diferite funcții în sistemul statal românesc.
Cursul, în dimensiunea sa integrală, este destinat studenților facultăților de drept care își propun să studieze dreptul în ansamblul componentelor sale, datorită evoluției societății, a științei, și a fenomenelor apărute în spațiul juridic, ca urmare a apartenenței României la Uniunea Europeană, dar și din prisma conexiunilor internaționale ale dreptului. Studierea acestui curs în facultatea de administrație publică va fi nuanțată în funcție de specificul unității de învățământ.
Lucrarea Teoria generală a dreptului își propune să determine dimensiunile actuale ale științelor juridice, cu privire specială asupra disciplinei lor coordonatoare care este Teoria generală a dreptului. În egală măsură, cititorul va găsi în cuprinsul cărții elemente definitorii ale statului și ale dreptului, interacțiunile lor inexorabile, locul și rolul lor în condițiile globalizării, ale permutațiilor sociale permanente și ale nuanțelor pe care le presupune interacțiunea dintre dreptul intern și dreptul european.
Nu mai puțin importante sunt transformările care se petrec pe planul izvoarelor dreptului, al realizării și interpretării normei juridice sau al metodologiei juridice de cercetare a fenomenului juridic și de conceptualizare juridică.
NADIA-CERASELA ANIȚEI, ROXANA ELENA LAZĂR: Evaziunea fiscală între legalitate și infracțiune
NADIA-CERASELA ANIȚEI, ROXANA ELENA LAZĂR: Evaziunea fiscală între legalitate și infracțiune
Evaziunea fiscală este explicabilă din perspective diferite: juridică, economică, politică, teologică, morală, dar și fizică.
Evaziunea fiscală se desfășoară la linia de demarcație dintre activitățile licite și cele ilicite. Ea îmbracă forma unui protest al contribuabililor față în față cu o politică fiscală sufocantă, nemulțumirea acestora creând, parțial, economia neagră.
Evaziunea fiscală este atitudinea contribuabilului de neconformare față de obligația legală de a plăti impozitele și taxele care îi incumbă și care, după caz, atrage răspunderea penală sau contravențională a contribuabilului.
De evaziune fiscală nu se moare, dar o societate infestată de fenomenul evaziunii fiscale este condamnată la involuție economică, socială și politică. Singurul caz în care evaziunea fiscală ar fi în pericol de dispariție se fundamentează pe o ipoteză de lucru utopică – statul fără taxe și fără impozite.
Considerăm că, uniformizarea legislației pe plan intern și internațional este singura soluție, uniformizare care are în vedere legile, cauzele, principiile, metodele, măsurile, practica precum și crearea unei pârghii eficiente pentru depistarea la timp a faptelor de evaziune fiscală pentru că după cum spunea sir Austen Chamberlain „metodele de evaziune se schimbă cu o rapiditate uimitoare, și că noile metode trebuie adoptate cu aceeași probă”.
SEBASTIAN BOȚIC: Regula exclusiunii. Excluderea probelor obținute nelegal în procesul penal
SEBASTIAN BOȚIC: Regula exclusiunii. Excluderea probelor obținute nelegal în procesul penal
Este îndeobște cunoscut că noul Cod de procedură penală aduce o serie de substanțiale schimbări cu privire la resorturile intime ale procesului penal, fiind rezonabil să considerăm că elaboratorii săi, așa cum rezultă din însăși Expunerea de motive ce a fundamentat noua arhitectură procesual penală, au fost tributari nu doar jurisprudenței CEDO, ci și, într-o considerabilă și esențială măsură, jurisprudenței Curții Supreme a Statelor Unite.
De aceea, înțelegerea și decelarea chestiunilor care privesc excluderea probelor obținute nelegal chiar în mediul lor formativ, sistemul de drept american, este vitală pentru comprehensiunea exactă și aplicarea fidelă a regulii exclusiunii în spațiul național. Cu toate acestea, lucrarea nu este structurată doar în cheie teoretică, ci se preocupă și de modul practic în care excluderea probelor a operat în spațiul ei nascent, cum a fost preluată în spețele instanței de la Strasbourg, dar și de modificările pe care le-a suferit în diferite legislații și jurisprudențe naționale.
De asemenea, teoreticienii și practicienii dreptului vor considera poate de interes o sugestie de lectură a unor pasaje altminteri sibilinice ale Codului de procedură penală, bunăoară teza finală a alin. (4) art. 102, „nu puteau fi obținute în alt mod”, sintagma în spatele căreia se află un întreg univers juridic, edificat pe excepții și principii insolite și de o frumusețe, spunem noi, aparte.
