Ediție specială „Ora arbitrajului” cu av. dr. Cosmin Vasile. Seria Profesioniștii Legal Point – Maria Hauser Morel, Laetitia de Montalivet: Curtea de Arbitraj Internațional, ICC Paris

5 iul. 2017
Vizualizari: 3614

Cosmin Vasile: Bună ziua și bine v-am regăsit la Ora arbitrajului. Deși am anunțat la ultima ediție că intrăm în vacanță judecătorească, o fericită circumstanță excepțională m-a determinat să organizez și o ediție de vară, ca s-o numesc așa. În perioada 21-22 iunie, în România au existat mai multe evenimente organizate de către Curtea de Arbitraj Internațional – ICC Paris – și de către comitetul național ICC România, în colaborare cu Curtea de Arbitraj Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.

Nu puteam să nu folosesc această oportunitate sau să o ratez și să nu avem un eveniment cu doi reprezentanți importanți ai ICC Paris, astfel că avem, pe parcursul acestei veri, o ediție excepțională. Este excepțională și din perspectiva limbii, pentru că, evident, dată fiind naționalitatea invitaților mei de astăzi, vom avea o primă ediție a Orei arbitrajului în limba engleză.

Din motivele explicate anterior vom trece la limba engleză și vă voi prezenta invitații mei de astăzi. Primul este Maria Hauser Morel, avocat la secretariatul ICC, care se ocupă de dosarele din Europa Centrală și de Est.

Maria, bine ai venit

Maria Hauser Morel: Mulțumesc! Îmi pare rău pentru că nu am putut să fac asta în română.

Cosmin Vasile: Nu, cred că este mai bine, nu este engleza limba oficială a arbitrajului internațional?

Cosmin Vasile: Da, exact. Cel de-al doilea invitat este Laetitia de Montalivet, care este director pentru arbitraj și soluționarea alternativă a disputelor, care se ocupă de zona Europei, în cadrul aceleiași Curți Internaționale de Arbitraj, ICC. Bine ai venit, Laetitia.

Laetitia de Montalivet: Vă mulțumesc pentru că ne-ați invitat.

Cosmin Vasile: Este prima voastră vizită în București?

Maria Hauser Morel: Da, este prima noastră vizită în București și a fost călduros, atât din perspectiva temperaturii, cât și a felului în care am fost întâmpinați și din perspectiva contactelor pe care am putut să ni le facem aici.

Cosmin Vasile: Eu tocmai m-am întors din Paris și Parisul a fost mai călduros decât Bucureștiul.  Este Bucureștiul cool?

Maria Hauser Morel: Bucureștiul este european. Cred că asta putem spune.

Cosmin Vasile: Ok. Puteți, pe scurt, să ne explicați scopul vizitei voastre în București? A fost o vizită profesională, evident, nu pentru turism, dar sper că veți reveni și ca turiști în București.

Laetitia de Montalivet: Absolut, a fost pentru prima dată când am venit ca delegație în București. Cred că a fost un timp destul de lung în care ne-am gândit la asta, dar echipa de management a dosarelor trebuia să se focuseze pe managementul dosarelor și astfel nu am putut să găsim timpul și energia să facem acest lucru. Astfel încât, când Aleximour, președintele nostru, a venit, a dorit să se concentreze asupra utilizatorilor și de aceea a creat funcția mea ca director pentru Europa și am început în septembrie anul trecut. Am fost la ICC înainte, dar am început în funcție din septembrie anul trecut și unul dintre primele proiecte la care am început să ne gândim a fost să venim în București, în România, să întâlnim utilizatorii și practicienii din România. De fapt, România este o țară foarte importantă la curtea ICC, nu numai din punctul de vedere al părților implicate, dar și din punctul de vedere al locului arbitrajului, Bucureștiul este în top 10 al locurilor arbitrajelor alese în întreaga lume, deci este semnificativ. Și, de asemenea, legea română este adeseori aleasă ca legea materială a cazurilor.

Deci din toate aceste motive ne-am gândit că era important să venim și am venit să întâlnim și să ascultăm oameni. Deci este mesajul pe care am dorit să-l transmitem, că suntem disponibili pentru oameni și am fost foarte mulțumiți de toate întâlnirile pe care le-am avut aici, mulțumită comitetului internațional ICC România.

Maria Hauser Morel: A fost, de asemenea, și o ocazie să prezentăm noile unelte pe care le avem disponibile, în particular prevederile privind procedura accelerată. A fost o sesiune care a avut foarte mare succes, oamenii au fost extrem de interactivi, au avut multe întrebări, observații care au arătat că a fost o foarte bună înțelegere a soluționării alternative a disputelor în România și dorința de a avea mai mult, de a ști mai mult.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Și trebuie să adaug, pe lângă ce a spus Laetitia și ce am spus eu: Am avut-o două zile cu noi pe Alina Leoveanu, care este cunoscută multor practicieni din România, este în România și a lucrat în echipa mea pentru mulți ani ca avocat secundar și Alina coordonează acum departamentul ADR – Soluționarea Alternativă a Disputelor –, departament care se ocupă de mediere, expertiză și alte servicii, deci Alina a fost, de asemenea, prezentă la toate aceste întâlniri.

Cosmin Vasile: Da, mulțumită Alinei pot anunța public că am reușit să-i obțin permisiunea fermă că va fi invitata mea cu ocazia următoarei vizite pe care o va face în România. Alina, din păcate, a trebuit să se întoarcă în Paris când noi înregistrăm emisiunea, astăzi, și nu a putut să ajungă.

Haideți să ne întoarcem la evenimentele organizate aici în România. Ne puteți oferi mai multe detalii? Au fost mai multe evenimente, nu doar unul – o conferință, o masă rotundă și nu știu dacă au fost și alte evenimente suplimentare. Vă rog să ne dați câteva detalii cu privire la conținutul acestora și feed-back-ul dumneavoastră ulterior.

Maria Hauser Morel: Conferința s-a concentrat pe un singur subiect, care ne-a părut important din perspectiva utilizatorilor – independența și imparțialitatea arbitrilor. Și pe parcursul acestei conferințe ne-am concentrat pe două aspecte ale independenței și imparțialității – aspectul instituțional, care este rolul instituției în menținerea independenței și imparțialității și, în al doilea rând, care sunt cele mai bune practici din punctul de vedere al independenței și imparțialității. Și a fost o dezbatere foarte interesantă, în timpul căreia paneliștii au recunoscut că pot să existe anumite diferențe culturale, caracteristici, în fiecare țară, în legătură cu standardele de independență, dar că rolul instituțiilor de a se asigura că standardele recunoscute internațional sunt respectate, astfel că a fost o dezbatere chiar interesantă referitor la cum să reconciliezi cele două și să te asiguri că utilizatorii au o bună înțelegere a acestora. Am avut, de asemenea și o sesiune, în care conferința a avut sesiuni separate, co-moderate de Crenguța Leaua, vicepreședintele Curții, și de către mine, cu privire la regulile privind procedura accelerată, care a avut un modul foarte interactiv de sesiuni de simulare, deci, mai degrabă decât să facem o prezentare lungă în legătură cu noile reguli, am luat un scenariu pe care am încercat să-l rezolvăm aplicând noile reguli cu participanții. Deci asta a fost, dar am avut și o masă rotundă, cu avocați in house, care nu a avut un format fix, nu au fost prezentări Power Point, a fost o discuție foarte deschisă cu avocații in house, pe problemele, aspectele și întrebările pe care le pot avea atât în legătură cu ADR – Soluționarea Alternativă a Disputelor, expertiză, mediere și alte forme și arbitraj. Deci scopul a fost – și ei au pus întrebări foarte deschis, care erau uneori legate de faptul că ei nu înțelegeau anumite aspecte, deci era o oportunitate de a clarifica lucrurile. Și, de asemenea, am avut întâlniri mai puțin formale, direct cu unii utilizatori ai ICC, direct la societăți.

Cosmin Vasile: Cum găsești, cum poți simți utilizatorii ICC pe care i-ai întâlnit direct și să le răspunzi întrebărilor, pe de o parte? Și, pe de altă parte, cred că poți să faci comparații cu alte jurisdicții: Au cunoștințe, sunt interesați? Cât de dornici sunt să înțeleagă mai mult și în adâncime regulile și practica ICC?

Maria Hauser Morel: În calitatea mea de avocat într-o echipă care se ocupă de Europa Centrală și de Est am călătorit destul de mult în Europa Centrală și de Est și am vorbit cu oameni, și întotdeauna consider contactul direct cu utilizatorii chiar mai interesant decât conferințele formale. În mod clar există un interes în România pentru arbitraj, aceasta și datorită utilizării pe scară largă a arbitrajului pentru proiecte mari de construcții și proiecte de privatizare, deci oamenii sunt obișnuiți cu asta. Cred că încă sunt câteva întrebări valabile și aspecte care trebuie să fie bine înțelese, dar cred că există un fel de înțelegere generală și o abordare entuziastă, în general, a arbitrajului. Și unul din punctele pe care mulți dintre utilizatori le recunosc, în ceea ce privește arbitrajul ICC sunt cele două puncte principale, aș spune: menținerea unor standarde foarte stricte din punct de vedere al independenței și imparțialității, și al controlului curții  – și utilizatorii recunosc acest control; și, de asemenea, controlul exercitat de ICC, verificarea sentințelor preliminare. Utilizatorii recunosc faptul că sentințele ICC au o calitate ridicată, datorită verificării exercitate de ICC. Comentariile pe care le primim arată înțelegerea arbitrajului și, mai specific, a arbitrajului ICC.

Cosmin Vasile: Ne mutăm puțin la o altă chestiune și apoi vom reveni la subiectele noastre legate de arbitraj. Laetitia, portofoliul tău include nu numai arbitraj, dar și soluționarea alternativă a disputelor, celălalt mecanism. Sunt convins că știi că și în România, din păcate, cu excepția situațiilor în care avem arbitraje în locuri corespunzătoare, ca dezvoltare, utilizare, deschidere către arbitraj, celelalte mecanisme de soluționare alternativă a disputelor sunt într-o fază de subdezvoltare, oamenii nu utilizează atât de mult, pe cât ar trebui și pe cât ar putea, alte mecanisme de soluționare alternativă a disputelor. Ce părere ai despre asta, dacă poți avea o părere privind această situație? Și a doua întrebare este dacă ICC are orice alte planuri concrete pentru a ajuta România să îmbunătățească utilizarea mecanismelor de soluționare alternativă a disputelor, altele decât arbitrajul?

Laetitia de Montalivet: Este o întrebare foarte interesantă și medierea a fost parte din această întrebare. În special, noi vorbim puțin despre expertiză și aproape deloc despre comitetul de dispute trebuie să spun, dar medierea, expertiza au fost două aspecte ridicate în discuția noastră, în special când menționăm aria de reglementare. Deci există legi care tratează aceste aspecte și, chiar dacă simțim că nu este atât de dezvoltată ca arbitrajul, avem un interes mare în acest sens și am fost mulțumită că Alina ni s-a putut alătura. Deci cred că atunci când ne vom întoarce în Paris vom discuta acest lucru cu ea și poate vom stabili un plan pentru a merge mai departe, pentru că este un domeniu diferit pe care să-l dezvoltăm.

Cosmin Vasile: Paradoxul este următorul – și vom trece la un alt subiect: Paradoxul este următorul: medierea a apărut ca subiect public, a fost mai de interes în anumite momente decât arbitrajul; dar pur din punct de vedere teoretic.

În ceea ce privește practica, medierea este departe de ceea ce poate și ar trebui să fie în România. Și sunt câteva explicații pe care eu, ca practician român, le pot avea, dar, pe de altă parte, totuși nu pot să înțeleg de ce se întâmplă acest lucru.

Maria Hauser Morel: Cred că este și o chestiune de a explica utilizatorilor, și văd că aceeași problemă care a apărut acum 7 ani în Polonia, încet, dar sigur, utilizatorii polonezi încep să se gândească mai mult la medieri și există, într-adevăr, ceva medieri, deja, în Polonia. Dar acest lucru nu s-a întâmplat într-o zi. A fost un proces lung de explicare și cred că dacă venim și pentru o perioadă lungă de timp explicăm ce este medierea, cum ar funcționa, care sunt celelalte mijloace posibile, atunci utilizatorii de business ar avea mai multă încredere în acest proces. Dar cred că nu-l putem vinde pe piață într-o zi și să sperăm că în următoarea zi vom fi primii în asta.

Cosmin Vasile: Avem mediere și în România, nu e ca și cum nu ar exista, dar, din nou, nu la nivelul la care ar trebui să fie și sunt sigur că umbrela sau marca ICC poate ajuta medierea în România cu siguranță, pentru că adaugă ceva, un instrument, o instituție care poate ajuta părțile să ajungă la o înțelegere și să evite să meargă în instanță sau în arbitraj pentru a-și soluționa litigiul.

Laetitia de Montalivet: Dar aș spune că în mediere aveți un aspect cultural, pe care îl simți mai puțin în arbitraj. Deci chestiunea este legată și de contextul național, dar sunt sigură că sunt lucruri de făcut și, astfel, suntem destul de norocoși să avem un român care să coordoneze practica ADR la sediul central. Sunt sigură că România va fi unul dintre punctele noastre cheie.

Maria Hauser Morel: Poate următoarea generație, de asemenea, care poate ne privește, să fie mai capabilă…

Cosmin Vasile: Să revenim la arbitraj. Am auzit de multe ori, de la clienții mei și nu numai, întrebări sau preocupări în ceea ce privește cum pot să fac față unui arbitraj în fața ICC?

Au acel website în limba engleză, au graficul cu taxele, nu știu cât voi plăti, nu știu ce se presupune că ar trebui să fac, nu am bani pentru un avocat, sau nu acum; sau aș vrea să încep să depun cererea de arbitraj fără un avocat și întrebarea mea, pentru toți cei care ne privesc, este: Care este răspunsul la preocupările lor? Cum pot ei să facă față, să trateze, fără ajutorul unui avocat, faza inițială a unui arbitraj ICC?

Maria Hauser Morel: Se întâmplă, de fapt, chiar frecvent, în regiunea noastră în special, multe dosare sunt depuse direct de către societăți și uneori chiar și aceste societăți rămân nereprezentate pe toată durata arbitrajului. Se întâmplă în cazul disputelor de mai mică amploare, care nu necesită o reprezentare sofisticată.

Primul comentariu, solicitări, întrebări, suntem totdeauna disponibili, chiar anterior depunerii cererilor de arbitraj. Am primit multe apeluri. Primesc multe apeluri și, evident, putem clarifica cum funcționează procedurile. Deci partea care nu este reprezentată poate depune cererea. În ceea ce privește costurile și toate informațiile referitoare la arbitrajul ICC, web-site-ul ICC s-a îmbunătățit recent mult și este mult mai prietenos cu utilizatorii, sperăm asta. Ne vom asigura că unul din lucrurile pe care le vom face este să ne asigurăm că există o versiune română a regulilor, care va fi disponibilă pe site-ul nostru. Cu siguranță, asta este una dintre prioritățile noastre pe luna viitoare – să ușurăm accesul utilizatorilor români.

Cosmin Vasile: Mă scuzați că intervin, cred că va fi foarte util, deoarece sunt multe cazuri cu limba oficială a arbitrajului română. Și atunci, o unealtă oficială emisă de ICC, și nu o traducere aproximativă, este foarte utilă.

Maria Hauser Morel: Exact. Noi suntem pe deplin de acord și astfel recunoaștem că este absolut nevoie să facem asta. În ceea ce privește costurile, există tabele foarte clare de costuri minime și maxime, onorarii, în reguli, dar cea mai ușoară modalitate de a afla cât de mult ai de plătit pentru a acoperi costurile arbitrilor în ICC este să intrați pe site-ul nostru, unde există un calculator de costuri, și doar puneți suma care este disputată, convertită în dolari dacă este în lei românești sau în euro, o convertiți în dolari și veți avea onorariile medii și cheltuielile administrative care corespund sumei în dispută și astfel această sumă va rămâne suma care va fi avansul la costurile care vor trebui plătite de ambele plăți și va corespunde, în mod uzual, costului final al arbitrajului stabilit de către curte.

Acum, desigur, știți că acest cost nu include costul de reprezentare. Nu instituția stabilește onorariile avocaților.

Cosmin Vasile: Din fericire!

Maria Hauser Morel: Dacă partea nu este reprezentată, evident, partea nu va avea costurile cu avocații, dar va trebui să prevadă ceva bani pentru avansul ICC.

Desigur, există unelte și reguli, precum dacă partea are dificultăți în a plăti totul odată, poate solicita, pentru a i se acorda posibilitatea să plătească în rate, deci rămânem flexibili pentru părțile care au motive întemeiate și au nevoie de puțin mai mult timp să plătească.

Cosmin Vasile: Cred, deci, că cea mai importantă parte a răspunsului tău foarte detaliat și interesant este că secretariatul nu este acolo numai ca să susțină cazul și arbitrii, este acolo și să răspundă la orice întrebări potențiale pe care le pot avea părțile sau utilizatorii.

Maria Hauser Morel: Absolut.

Cosmin Vasile Este, poate, neobișnuit pentru părțile din România să înțeleagă faptul că o autoritate, Curtea, este o instituție, este acolo pentru a acționa într-o manieră pro-activă, pentru a răspunde la telefon, la e-mailuri, pentru a oferi orice explicații necesare pentru ca cineva să intre într-un dosar.

Letitia de Montalivet: Este mai mult decât asta, Cosmin, deoarece desigur că toate echipele sunt disponibile pe durata procedurilor, dar și înainte, de asemenea. Sunt sigură, Maria, că ai numeroase apeluri pentru a verifica o clauză arbitrală. Când este vorba despre redactarea contractului, deci este înainte și în timpul cazului?

Maria Hauser Morel: Și după, dacă sunt întrebări legate de executare. Și trebuie să spun că, desigur, noi nu vom oferi niciodată asistență juridică; doar putem clarifica cum regulile și procedurile operează. Nu pot, ca instituție independentă, să ofer, asistență juridică părții care acționează fără un avocat; dar pot clarifica procedurile, și de fapt asta este ceea ce fac efectiv în cea mai mare parte a zilei, pe durata în care sunt la birou. Sunt de obicei la telefon, vorbind cu oameni sau răspunzând la e-mailuri și cea mai mare parte a activității pe care o întreprind, cum ar fi să revizuiesc sentințe, este făcută acasă, seara târziu.

Cosmin Vasile: Da, acest lucru este esențial și sunt sigur că cei care nu au cunoștință despre această realitate, pentru că este o realitate și pot confirma faptul că secretariatul este întotdeauna foarte deschis să clarifice orice aspecte, probleme pe care părțile sau avocații le pot avea. Acum au cunoștință de acestea.

Rămânând pentru o vreme la această chestiune delicată a costurilor. Este delicată deoarece părțile au nevoie să aibă costurile care trebuie plătite în avans pentru arbitraj. Dacă am auzit, în întreaga mea viață, de plângeri despre ICC, singura pe care cred că am auzit-o vreodată este că uneori costă prea mult. Deci acesta este singurul lucru pentru care românii se pot plânge în legătură cu ICC. Paradoxul este următorul, și întrebarea mea este inspirată de ultimul tău răspuns. Părțile, și am cazuri concrete, s-au plâns de costurile pe care trebuie să le avanseze pentru un caz ICC, când au de a face cu cazul, nu când intră în clauza arbitrală.

Întrebarea, care este oarecum absurdă, dacă ești de acord cu un anumit arbitraj, ar trebui să ai cunoștință că, pentru o dispută anticipată de o sută de mii sau de un milion, sau de cinci milioane, costurile sunt în acele limite stabilite. Întrebarea este: Putem să ajutăm cumva părțile să aibă cunoștință și de cost atunci când încheie o convenție arbitrală? Și, ca explicație finală, parte din întrebarea mea: Am descoperit, ca practician, că, în prea multe cazuri, părțile care încheie o convenție arbitrală valabilă aici, în România, unele dintre ele, desigur, nu prea știu cu adevărat ce fac. Înțeleg că merg în arbitraj și nu la o instanță, dar ce arbitraj, ce reguli, ce limbă, ce loc al arbitrajului, ce costuri – le descoperă, uneori, când sunt, conform bugetului lor, prea costisitoare sau prea mult, sau nu cât au considerat ei efectiv. În viziunea mea este o lipsă de informație suficientă și întrebarea vine din experiența voastră foarte mare: Cum putem ajuta acele părți să nu sfârșească în această situație care este, din nou, într-un fel absurdă?

Maria Hauser Morel: Cred că în ceea ce privește ajutorul acordat părților, când închei un contract cu o convenție arbitrală, este dificil să prezici care va fi suma disputată. Primul punct este: Speri că nu vei avea niciodată arbitraj, ca om de afaceri.

Letitia de Montalivet: Sau litigiu.

Cosmin Vasile Da și nu. Poate depinde de valoarea proiectului; poți să prevezi că vei avea o dispută într-o marjă între… Dacă ai un contract de trei milioane, nu poți avea o dispută în valoare de o sută de milioane.

Maria Hauser Morel: Este uneori dificil, deci singurul lucru pe care-l putem face este să punem graficele pe website-ul nostru și, în această broșură, care este mult mai predictibilă decât, spre exemplu, instituții care aleg rate orare ca sistem de remunerare. Deci cred că, în măsura în care noi dăm efectiv numerele pentru costurile noastre, nu poate fi mai transparent de atât. Dar cred, și, de asemenea, Curtea ICC a devenit acum și mai strictă în ceea ce privește controlul timpului și costurilor, când arbitrii întârzie onorariile vor fi tăiate, deci pentru a ne asigura că părțile primesc pentru ce au plătit, dacă arbitrii întârzie, nu vor fi plătiți în aceeași manieră ca atunci când arbitrii sunt eficienți.

Letitia de Montalivet: Este o întrebare delicată, deoarece vorbești despre convenția arbitrală și foarte adesea contractul nu este negociat de echipa juridică, care ar putea să știe ce înseamnă arbitrajul și care sunt diferitele instrumente de soluționare, ci este adesea negociată de echipa comercială și de aceea numim, de obicei, clauza de soluționare Clauza Midnight. Deci ar fi necesară o indicație în societate, să aducă la cunoștința negociatorilor ce înseamnă cu adevărat această clauză și, cu siguranță, este o muncă interesantă de făcut cu privire la informare. Împărtășirea informațiilor legat de ce este arbitrajul și în ce constă.

Maria Hauser Morel: Sfatul pe care, cu siguranță, l-am dat comunităților de afaceri, este să se consulte întotdeauna în legătură cu clauza cu privire la soluționarea disputelor cu avocați sau echipe care se ocupă de asta. Dar dacă nu este posibil, să se consulte cu ICC, deoarece părțile ar trebui să știe ce anume convin.

Maria Hauser Morel: Clar sunt de acord cu tine.

Cosmin Vasile: Cred că acesta este cel mai concis sfat care poate fi dat: dacă nu aveți ajutorul unui avocat, ceea ce puteți face este să contactați întotdeauna direct ICC, să cauți pe website și să știți exact care sunt costurile predictibile pentru arbitrajul respectiv. Și aceasta este valabil pentru orice alt arbitraj cu privire la care poți conveni; nu este un sfat specific.

Cosmin Vasile: Există voci care spun sau persoane care pun această problemă în discuție – care este cel mai bun arbitrajCa și cum v-aș întreba eu pe dumneavoastră care este cea mai bună mâncare; răspundeți acum! Depinde de problema pe care o ai, de dispută, de orice, nu poți să răspunzi la întrebarea care este cel mai bun arbitraj și, de asemenea, ideea despre care știu că nu este atât de cunoscută pe cât ar trebui, cel puțin în comunitatea juridică din România – ideea că ICC este costisitor – reprezintă o întrebare cu răspuns da și nu, este falsă. Pentru că pentru o dispută de peste două sute de milioane de euro ICC este mai puțin costisitoare decât o instanță din România. Și știu ce spun. Datorită graficului și a cheltuielilor de judecată, care nu sunt peste un anumit prag și scăzător, pentru o dispută de două sute de milioane de euro ICC este mai costisitoare decât dacă ai merge la Tribunalul București. Deci nu poți afirma că este scumpă. Dar dacă vrei să mergi la ICC pentru o dispută în valoare de 10.000 de euro, mai bine găsești…

Maria Hauser Morel: Aș cita un articol recent, scris de prietena noastră comună Jeniffer Kerby, care descrie această problemă foarte bine: Nu poți avea arbitraj ieftin și bun. Dacă vrei să ai ceva foarte bun, trebuie să plătești ceva bani. Dar să fie în proporție cu complexitatea și durata și considerând că în arbitraj, diferit față de litigiu, ai doar o instanță. Este foarte rar să trebuiască să mergi în proceduri post-arbitrale, deci în ceea ce privește durata procedurilor trebuie să investești mai puțini bani, dar trebuie să investești ceva bani, în special dacă dosarul este mare.

Letitia de Montalivet: Trebuie să menționez taxele pe care le-am avut, pentru că am avut taxe imense pentru cazurile noastre ICC, pentru că ați auzit aceste comentarii destul de des. Deci, spun: Suntem noi chiar costisitori? Am avut de-a face cu un număr mare de cazuri, punând laolaltă toate cifrele. Poate dorești să comentezi.

Maria Hauser Morel: Nu. Continuă.

Letitia de Montalivet: Și astfel am descoperit, cu mare surpriză, că, în fapt, 86% din costuri au fost costurile juridice; 12% onorariile arbitrale și 2% onorariile instituționale. Deci costul ICC în sine este chiar scăzut, în comparație cu onorariile juridice externe. Și unul dintre marile avantaje, de asemenea, ale ICC, este previzibilitatea – acest lucru înseamnă că atunci când începi un arbitraj, știi cât te va costa; cu excepția onorariilor juridice. Dar, cel puțin din partea ICC știi exact, nu este un onorariu orar, se bazează pe sumă. Și cred că este un mare avantaj pentru utilizatori, pentru societăți, de asemenea, să poată să meargă la consiliu și să aibă cifrele exacte în legătură cu cât va costa ICC.

Cosmin Vasile: Pentru a concluziona cu privire la această chestiune, Ora arbitrajului, proiectul pe care l-ați descoperit astăzi, cel în care suntem acum, s-a născut pentru că am convingerea puternică că nu sunt informații insuficiente sau informațiile care privesc arbitrajul nu sunt suficient răspândite în comunitatea juridică din România și nu numai. Lupt, în acest proiect, pentru răspândirea informațiilor și pentru oamenii care utilizează arbitrajului, și pentru cei care nu au cunoștință de avantajele arbitrajului, să le descopere și să le folosească și, într-o zi, să sperăm, să nu aibă de a face nici măcar într-un caz cu situația inacceptabilă ca o parte care alege un arbitraj concret și apoi să se plângă, dată fiind propria ignoranță, de ceva în legătură cu acel arbitraj.

Cosmin Vasile: ICC – și nu numai ICC – este atât de predictibilă, există atâtea surse de informație care permit unei părți să știe exact la ce să se aștepte când se angajează la o convenție arbitrală. Din păcate, nu se întâmplă suficient, ca număr de cazuri în România, prin opoziție cu alte jurisdicții – îmi pasă cel mai mult de România, bineînțeles, care este jurisdicția în care eu practic dreptul și sunt sigură că prezența dumneavoastră aici, mesajele pe care le transmiteți și atitudinea și comportamentul general pe care le are ICC vor fi, de asemenea, de ajutor pentru toți utilizatorii prezenți și viitori, și potențiali, să aibă acces la aceste informații, ceea ce va face pe toată lumea mai fericită și știu exact ce au decis când au făcut asta.

Maria Hauser Morel: Dar, dacă pot adăuga faptul că eu însămi fiind poloneză, înțeleg că există o nevoie de a explica și sunt anumite specificități culturale în regiunea noastră, pe care trebuie să le luăm în considerare, în echipa noastră, care este în cea mai mare parte compusă din oameni din Europa Centrală și de Est, chiar simțim că există nevoia de a comunica, dar, de asemenea, și de a asculta oamenii. Dar cred că arbitrajul este mult mai nou aici decât este în Franța, în Elveția, în Germania?

Cosmin Vasile: Nu, nu. Deci avem 60 de ani de dispută comercială arbitrală dar, într-adevăr, ceea ce obișnuia să fie în 1990 este complet diferit de arbitrajul internațional. Dar sunt mulțumit să am confirmarea de la dumneavoastră că nu este o problemă românească, însă, mai degrabă

Maria Hauser Morel: Nu este o problemă, este o provocare.

Cosmin Vasile: Se poate – și aceasta este ultima întrebare în legătură cu acest aspect: Este corect să afirmăm că aceasta este o chestiune de maturitate a pieței?

Pe măsură ce timpul trece și oamenii devin din ce în ce mai obișnuiți cu arbitrajul, acest tip de probleme dispare?

Maria Hauser Morel: Cred că este o evaluare; oamenii trebuie să se obișnuiască cu aceste instrumente, nu știu dacă de maturitate și cred că arbitrajul evoluează peste tot în lume. Stadiul la care am ajuns noi în Franța și în Anglia și în SUA, practica evoluează tot timpul. Și nu sunt sigură dacă ideea din Europa Centrală și de Est este să fie ca francezii. Cred că ideea este să se obișnuiască cu instrumentele moderne și să le adapteze la piețele locale. Nu poate fi la fel peste tot.

Cosmin Vasile: Dacă România va fi ca Franța în 20 de ani, suntem din nou dincolo de realitate. Trebuie să rămânem la curent cu realitatea.

Letitia de Montalivet: Mă folosesc de oportunitatea de a spune că am venit pentru prima dată, dar suntem fericite să revenim și cred că este o oportunitate să facem apel la arbitraj. Deci dacă unul din oamenii ne ascultă astăzi dorește să venim să le facem o prezentare, să le oferim o explicație, să le oferim instruire sau orice, vom fi mai mult decât dornici să răspundem invitației.

Cosmin Vasile: Exact. Și mai concret, oricine ne urmărește, dacă doriți să știți orice despre arbitrajul ICC sau soluționarea alternativă a disputelor la ICC, puteți oricând trimite un e-mail sau puteți da un telefon, cineva vă va răspunde imediat și vă va clarifica toate informațiile.

Cosmin Vasile: Și acum putem să trecem mai departe. Un eveniment esențial, care a avut loc la începutul acestui an, a fost intrarea în vigoare a noilor reguli de arbitraj ICC, versiunea 2017. Haideți să subliniem ceea ce este nou.

Maria Hauser Morel: Da. Sunt mai multe lucruri noi. Pe durata conferinței ne-am concentrat pe primul aspect al noilor reguli care au intrat în vigoare la 1 martie – procedura accelerată pentru acțiuni de mică amploare. Cea de-a doua modificare este în direcția accelerării și eficienței. Am redus timpul din prima etapă a arbitrajului pentru stabilirea termenilor de referință, de la două luni la o lună. Este un document care stabilește cadrele pentru tribunale și pentru cererile părților și considerăm că două luni a fost prea mult și că astfel a fost scurtat. A existat, de asemenea, o modificare și pentru a face deciziile instanțelor mai transparente. În art. 11 este o prevedere care spune că motivele deciziei Curții pentru confirmare, numiri și opoziții nu vor fi furnizate. Aceasta  a fost ștearsă. Aceasta oferă utilizatorilor care doresc să aibă motive la decizia Curții și în special opoziții, dacă doresc anterior deciziei pot solicita motivele, iar acestea vor fi furnizate. Există și alte modificări, de cosmetizare, dar nimic de mare importanță pentru utilizatori.

Cosmin Vasile: Să rămânem pentru o vreme la, cred, cea mai importantă parte nouă a regulilor – procedurile accelerate. Aici, în România, nu mă refer la perspectiva ICC, ci la nevoile pieței din România, acesta este un vis pentru multe părți. Toată lumea se plânge de lipsa unei proceduri cu adevărat eficiente și accelerate de a clarifica și care are ca scop furnizarea unui titlu executoriu, pentru că există tot felul de proceduri, dar le lipsește caracterul executoriu, și acest lucru vine în trend cu ceea ce se întâmplă cu alte curți arbitrale, să pună la dispoziție ceea ce lipsește. Ne puteți explica puțin regulile și incidența acestora? Și următoarea întrebare, dar prefer să o adresez acum: Ce fel de impact imediat sau care are loc în curând puteți prevedea? Deoarece întrebarea devine: Când pot oamenii care ne privesc să se aștepte să le folosească? Pot depune acțiunea mâine? Pentru problema lor care s-a întâmplat acum doi ani în România și pentru care nu au fost capabili să găsească o modalitate rapidă de rezolvare, într-o manieră expeditivă?

Maria Hauser Morel: În primul rând, în ceea ce privește de ce regulile au fost făcute acum, discuția la ICC despre nevoia de a stabili un set de reguli specifice pentru acțiunile de mică amploare, a existatde ceva vreme. A fost dezbătută de mai multe ori, a fost pusă acum în versiunea din 2017 a regulilor, ca răspuns la semnale clare din partea utilizatorilor și în baza observării practicii de către noi. Practica pe care noi o vedem este că, în dosare de până la două milioane de dolari – ele reprezintă aprox. 30% din dosarele ICC

Cosmin Vasile 30

Maria Hauser Morel: Aproximativ 30%

Maria Hauser Morel: Și, de asemenea, văd multe din aceste cazuri în Europa Centrală și de Est în echipa mea. Cealaltă remarcă practică este că în majoritatea cazurilor de mică amploare părțile nu doresc să aibă o audiere. Și multe din aceste cazuri au fost desfășurate numai pe bază de documente. Și în multe din aceste cazuri părțile se plângeau, de asemenea: Chiar avem nevoie de termeni de referință? Noi am spus da, este o cerință obligatorie conform regulilor. Deci, date fiind vocile utilizatorilor, tu trebuie să știi, cu siguranță, Cosmin, lucrările la noile reguli au fost făcute de comisia ICC, care este un organism legislativ al ICC și utilizatorii societari, avocații in house, au fost parțial implicați în lucrările comisiei. Deci nu au fost doar avocați de la firme de avocatură care au redactat, ci și avocați in-house. Deci este un efort comun. Aceste reguli au fost create ca să reflecte practica și pentru dispute în care suma în dispută este de până la două milioane de dolari. Dar dacă contractul a fost încheiat după 1 martie, se vor aplica – ceea ce înseamnă un răspuns la întrebarea ta –, dacă contractul s-a încheiat acum doi ani și dosarul este înaintat astăzi, prevederile privind procedura accelerată și dacă suma este sub două milioane, nu se vor aplica automat. Cu toate acestea, părțile ar putea conveni să opteze, dar nu se aplică automat.

Maria Hauser Morel: De ce nu se aplică automat?

Maria Hauser Morel: Pentru că nu am vrut să surprindem părțile.

Maria Hauser Morel: Ai spus că părțile trebuie să știe, când încheie un contract, o convenție arbitrală, ce anume convin. Dacă părțile au încheiat convenția arbitrală acum doi ani, nu era această versiune a regulilor, deci am fi surprins părțile cu prevederile privind procedura accelerată. Deci se aplică numai la contracte încheiate după 1 martie. Aceasta este sfera de aplicare. Deci am menționat că primul punct este că în procedura accelerată, etapa termenilor de referință a fost ștearsă, nu mai este obligatorie; este obligatoriu numai să se realizeze o întâlnire cu privire la procedură, o conferință de management al cazului, deoarece este important pentru fiecare, în arbitraj, să se întâlnească, fie în persoană, fie prin telefon, fie prin videoconferință, să discute cum ar trebui să arate arbitrajul. Se presupune că arbitrajul trebuie să fie flexibil și arbitrii și părțile ar trebui întotdeauna să se întâlnească și să adapteze procedura în dosar la nevoile specifice ale cazului dat.

Maria Hauser Morel: În noile reguli, în particular în anexa 6, sunt multe prevederi care tratează regulile cu privire la procedura accelerării, prevederi specifice, care prevăd puteri specifice ale tribunalului arbitral, care acționează în conformitate cu prevederile privind procedura accelerată. Ideea este să se prevadă expres în reguli puterea tribunalului de a controla procedurile și de a controla procedurile de administrare a probelor, pentru a invita situația ca, într-un caz de un milion de dolari, fiecare parte are 10 martori, doi experți și astfel ai o audiere de zece zile – ceea ce nu poate fi proporționat cu un caz pentru plata unei facturi. Și, astfel, în prevederile privind procedura accelerată, regulile recunosc, și astfel părțile sunt de acord cu, faptul că tribunalul arbitral poate limita evidența, interogarea martorilor.

Maria Hauser Morel: Deci ideea este ca tribunalul să controleze situația.

Maria Hauser Morel: Evident, există dreptul părților de a fi audiate și procesul va fi respectat, dar ideea a fost de a nu reproduce, în cazuri de mică amploare, mecanismele care sunt aplicate în cazuri de mare amploare. Ceea ce se întâmplă de obicei prin simpla abordare automată că, dacă este arbitraj, trebuie să fie complicat. Nu trebuie să fie astfel.

Cosmin Vasile: Cu siguranță.

Cosmin Vasile: Câteva întrebări pentru a clarifica aspecte potențiale, care s-ar putea să fie de interes crucial pentru cei care ne privesc. În ceea ce privește costurile, care este diferența dintre o procedură accelerată și un arbitraj normal la ICC?

Letitia de Montalivet: Ideea este, din același motiv, să nu se repete ceea ce se întâmplă în cazuri de mare amploare. Deci este mai scurtă, cu mai puține etape obligatorii și, apoi, onorariile aferente arbitrajului sunt reduse cu 20%. Deci este mai puțin costisitoare.

Cosmin Vasile: Deci 20% mai puțin onorarii arbitrale?

Maria Hauser Morel: Da, în proceduri accelerate.

Cosmin Vasile: Există un singur arbitru, trei arbitri sau depinde de dorința părților? Care este prevederea regulilor?

Maria Hauser Morel: Regulile spun că, în principiu, este un arbitru, și regulile spun, de asemenea, că, chiar dacă părțile au convenit în clauza arbitrală cu privire la trei arbitri, părțile au convenit că în cadrul procedurii accelerate va fi un singur arbitru. Evident, recunoaștem, până acum n-am avut niciun caz, încă,

Cosmin Vasile: Deoarece este prea devreme?

Maria Hauser Morel: Da, este prea devreme. Regulile spun că tribunalul poate numi un arbitru chiar dacă clauza prevede trei, ceea ce oferă tribunalului flexibilitate. Dacă sunt motive obligatorii care impun să rămână trei arbitri, evident, curtea va face asta. La fel pentru procedura accelerată, dacă suma disputată este sub două milioane, dar este foarte complex, sunt chestiuni foarte sensibile în dosar, curtea poate decide ca dosarul să fie judecat conform procedurilor obișnuite. Deci, conform regulilor, rămânem, ne păstrăm flexibilitatea, care este necesară întotdeauna, sau poate, îndeosebi, în ceea ce privește instituția.

Letitia de Montalivet: Este un subiect important, sensibil. Înțelegem că alegerea arbitrilor este un element cheie pentru părți și doresc să păstreze controlul asupra acestuia. Este adevărat că regula spune că este un arbitru din motive de cost. Este mai logic așa dar, desigur, dacă părțile sunt de acord și chiar doresc trei arbitri, ar putea exprima această dorință și instanța ar asculta-o, desigur.

Cosmin Vasile: Asta era întrebarea mea.

Cosmin Vasile: Regula standard este un arbitru pentru procedura accelerată, din motive evidente de cost. Dacă părți încăpățânate convin cu privire la trei arbitri pentru procedura accelerată, instanța le va permite să plătească mai mult, dar să își îndeplinească dorința de a avea trei arbitri.

Maria Hauser Morel: Se va decide întotdeauna de la caz la caz, nu pot estima.

Cosmin Vasile: Ca principiu,

Maria Hauser Morel: Dar cred că instanța va lua întotdeauna în considerare argumentele părților.

Maria Hauser Morel: Suntem avocați, noi întotdeauna trebuie să spunem că depinde.

Cosmin Vasile: Desigur. Acum, în ceea ce privește durata, întrebarea de la un antreprenor din România, care vrea să știe exact ce se întâmplă, este: Îmi poți garanta o anumită durată a procedurii accelerate? Am fost vocea lor. Răspunsul ar fi

Maria Hauser Morel:  Ei bine, nu am avut până acum niciuna…

Cosmin Vasile:  Nu, dar conform regulilor.

Maria Hauser Morel:  Conform regulilor, de la depunerea cererii până la transmiterea dosarului către tribunal, cred că ne putem aștepta la până la 2 luni maxim, apoi o lună pentru termenii de referință – deci trei, de la aceea etapă, conferința de management a dosarului, ședința inițială, până la sentința finală – șase luni. Deci, în total, mai puțin de nouă luni,

Cosmin Vasile:  Mai puțin de 9 luni, ceea ce este magnific.

Maria Hauser Morel:  Și, sincer vorbind, chiar și cu termenii de referință, în echipa mea sunt cazuri de mică amploare care se realizează în mai puțin de un an, fără nicio audiere. Uneori fără o audiere, dar cu un tribunal pro-activ, care trimite o listă de întrebări formulate neutru către părți, deci există alte mijloace de soluționare eficientă din punctul de vedere al costurilor a disputei care pot fi utilizate în arbitraj pentru a evita audieri costisitoare.

Maria Hauser Morel:  Am menționat costurile multpe durata acestei întâlniri. Este un aspect important pentru utilizatori și știi foarte bine că, în arbitraj, costurile cu audierea reprezintă una dintre cele mai mari părți ale costurilor în total, costurile juridice în special.

Cosmin Vasile:  O altă chestiune pe care ați menționat-o mai devreme este că durata semnării termenilor de referință a fost scurtată. Ce se întâmplă – și sunt sigur că se va întâmpla la un moment dat în practică – dacă părțile, din diverse motive, convin, reclamanta și intimata, cu privire la trei luni, nu două luni, durata necesară pentru a semna termenii de referință? Au părțile libertatea de a-și amâna propriile proceduri dacă ele convin asupra prelungirii acestora?

Maria Hauser Morel: Termenele limită și regulile vor trebui prelungite dar, desigur, cu un acord clar al părților Curtea va prelungi termenul pentru termenii de referință.

Cosmin Vasile: Ceea ce este esențial pentru cei care ne privesc și pentru părțile potențiale este să înțeleagă că regulile nu au drept scop nicicând să fie împotriva dorinței părților.

Cosmin Vasile: Absolut.

Cosmin Vasile: Regula de aur este voința părților. Întotdeauna.

Maria Hauser Morel:  Nu, dar cred că este important să avem aceste termene-limită în reguli pentru a disciplina, cumva, pe toată lumea. Pot să spun clar că dacă există un termen-limită în reguli, dacă trebuie să soliciți curții o prelungire, arăți că ești în întârziere, în mintea ta acest lucru inițiază ceva. Cred că sunt anumite termene-limită în regulă care au un bun impact asupra eficienței costurilor.

Cosmin Vasile: Și, pe de altă parte, cred că în cea mai mare parte a cazurilor, de fiecare dată când reclamanta și intimata convin cu privire la ceva, există un motiv legitim în spate, și nu o cauză neobișnuită sau nefericită.

Maria Hauser Morel: Este împotriva principalelor principii ale regulilor ICC, spre exemplu părțile nu pot interveni să excludă puterea curții de a confirma arbitrii sau să pună sub scrutin sentința, dar dacă nu este împotriva elementelor obligatorii-cheie ale arbitrajului ICC, desigur că acordul părților este întotdeauna elementul-cheie.

Cosmin Vasile: Deci ceea ce ai descris și răspunsurile pe care ni le-ai dat sunt argumente clare că aceste reguli cu privire la procedura accelerată ar trebui să fie un element nou de succesCosmin Vasile  În regula. Desigur, trebuie să așteptăm puțin, astfel ca noile convenții să conducă la cazuri, dar nu știu dacă paralela este în vreun fel relevantă, întrebarea este: Arbitrul în regim de urgență a fost dat ca posibilitate acum cinci ani, cred, în 2012, dacă nu greșesc?

Letitia de Montalivet: Da.

Cosmin Vasile: Și, din câte știu, sunt foarte puține cazuri cu arbitru de urgență.

Maria Hauser Morel: Nu sunt chiar multe.

Cosmin Vasile Sunt multe?

Letitia de Montalivet Din ce în ce mai multe. Cred ca în fiecare săptămână sau la fiecare două săptămâni avem un caz.

Letitia de Montalivet: Numărul este chiar în creștere.

Cosmin Vasile: Dar în primii ani a fost un impact foarte limitat.

Maria Hauser Morel: Știi de ce?

Cosmin Vasile: Ia timp.

Maria Hauser Morel Pentru ca s-a aplicat întocmai ca aceste reguli, numai la contractele care au fost încheiate după 1 ianuarie.

Cosmin Vasile Deci ne apropiem de paralela mea.

Letitia de Montalivet O nouă instituție, sa-i spunem, o nouă realitate în cadrul regulilor ia un timp necesar, din acest exemplu, 2 sau 3 ani până când convenții arbitrale nou încheiate conduc la dispute și le fac practic incidente pentru un anumit caz. Deci din această perspectivă nu ar trebui să așteptăm o rezolvare a cererilor în procedură accelerată în 2017, ar fi imposibil.

Maria Hauser Morel: Ar trebui, în mod clar, să utilizăm acest timp pentru a explica utilizatorilor cum funcționează și să ne asigurăm că aceia care încheie contracte astăzi și anul acesta vor înțelege că vor conveni cu privire la noile prevederi. Acesta este scopul.

Cosmin Vasile: Există și, te rog, continuă…

Letitia de Montalivet: Ceea ce este foarte interesant este faptul că regulile vizează acțiuni sub două milioane. Dar am auzit, deja, pe unii utilizatori spunând că doresc să folosească regulile cu privire la procedura accelerată pentru sume mai mari. Spre exemplu, uneori ai un caz de mare amploare, dar chestiunile pe care le ridică sunt foarte simple. Deci nu ai nevoie de toată…

Cosmin Vasile: Convenția cu privire la o factură ar trebui să fie simplă, indiferent de valoarea acesteia.

Cosmin Vasile: Dacă discutăm numai despre de ce nu a fost plătită o factură și nu există motive tehnice în spate pentru neplata acesteia.

Letitia de Montalivet: Absolut.

Letitia de Montalivet: Deci va fi foarte interesant în doi ani, Poate, pentru a trage anumite concluzii, cum vor fi folosite aceste reguli.

Letitia de Montalivet: Este imposibil să estimăm acum.

Cosmin Vasile: Pragul scăzut este o chestiune care ar trebui să fie analizată de la jurisdicție la jurisdicție. Aici, în România, în Codul nostru de procedură civilă, avem acțiuni cu valoare scăzută, care sunt sub 10.000 sau 15.000 de euro. Este considerată de lege în fața instanțelor de judecată obișnuite ca fiind mică. În Londra, 15.000 de euro este costul pe care-l ai dacă petreci un weekend într-un hotel bun.

Maria Hauser Morel: ICC este o instituție internațională, regulile noastre se aplică peste tot în lume și ne-am uitat la practică, de asemenea, în Europa Centrală și de Est nu spunem că nu sunt reguli pentru acțiuni cu valoare mică. Nu spunem că două milioane este o valoare mică. Pentru mine personal înseamnă mulți bani.

Cosmin Vasile: Și pentru mine.

Maria Hauser Morel: Dar ideea este că aceste acțiuni de până la două milioane, dacă ne uităm la practica noastră, pur și simplu nu necesită etapa termenilor de referință și în aceste cazuri de până la două milioane părțile nu doresc o audiere, deci dacă putem să scurtăm și să simplificăm aceste proceduri, de ce nu? Nu înseamnă că sunt simple, nu înseamnă că nu avem nevoie de arbitri buni pentru acestea. Vom avea nevoie de arbitri foarte buni.

Cosmin Vasile: Mai ales dacă sunt arbitri unici.

Maria Hauser Morel: Exact. Deci nu înseamnă că este simplificat, este doar scurtat și că procedura este mai ușoară, dar elementele-cheie al arbitrajului ICC, incluzând examinarea sentinței, sunt menținute.

Cosmin Vasile: Da, sunt perfect de acord. Acum aș dori o singură confirmare de la dumneavoastră, o ultimă întrebare și apoi trecem la un alt subiect, care este și cel final, pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul discuției noastre de masă rotundă de astăzi, transmise astăzi.

Cosmin Vasile: Părțile sau unii dintre cei care ne urmăresc pot spune acum: Ce păcat, am exact disputa care ar putea fi guvernată de aceste reguli cu privire la procedura accelerată, dar contractul meu a fost încheiat în 2013. Și doresc să îi informez, și pe dumneavoastră să confirmați, că nimic nu vă împiedică să mergeți la ICC acum, să conveniți cu cealaltă parte și să utilizați regulile cu privire la procedura accelerată, exact acum, astăzi sau mâine, pentru că este posibil să optați pentru aceste reguli, indiferent de data contractului și indiferent de faptul că poate nu a avut o convenție arbitrală acum 5 ani sau acum trei ani. Am dreptate?

Letitia de Montalivet: Da, absolut. Ați rezumat exact; poți să optezi pentru sau poți să optezi împotriva regulilor.

Letitia de Montalivet: Să optezi împotrivă dacă ai încheiat un contract astăzi și nu dorești regulile,

Letitia de Montalivet: Părțile trebuie să convină, dar poți să optezi împotrivă. Din contră, poți opta pentru, dacă cazul tău este mai mare de două milioane, sau contractul tău a fost semnat înainte de 1 martie 2017. Deci este foarte flexibil.

Maria Hauser Morel: Dar poți să faci acest lucru când arbitrajul a fost deja început. Deci când omul tău de afaceri a depus o cerere de arbitraj la ICC în baza unui contract care este de acum doi ani, dar acesta dorește să încerce să parcurgă procedura accelerată, în cererea pe care o depune și noi solicităm comentariile intimatei, optarea pentru reguli nu necesită o înțelegere în fața notarului public. Poate fi făcut acest lucru prin simplul schimb de mail-uri.

Cosmin Vasile: Sigur.

Cosmin Vasile: Și ultima întrebare cu privire la subiectul interesant și provocator al procedurii accelerate: Să presupunem că cererea este sub prag, un milion sau chiar mai puțin, dar este cel mai complicat caz, necesită nu unul, ci zece experți tehnici, este descoperirea unei noi substanțe chimice, care a explodat pe durata desfășurării contractului. Ce se întâmplă într-un asemenea caz?

Letitia de Montalivet: Mi-aș dori să văd asta, dar cred că este, din nou, o situație de la caz la caz. Sunt sigură că în acest tip de situații toate părțile vor fi de acord să opteze împotriva regulilor obișnuite, deoarece vor să parcurgă toate etapele. Este prea complex și va trebui să aibă trei arbitri.

Cosmin Vasile: Dar intimata poate spune: Nu, vreau să optez pentru reguli, pentru că mi se pare că este imposibil, pentru reclamantă, să producă toate probele necesare, și răspunsul este:

Letitia de Montalivet: Curtea s-ar putea, probabil, să decidă să impună trei arbitri, în acel caz.

Maria Hauser Morel: Dar este o chestiune de aplicare în cazul tău, care este atât de complicat, dacă reclamanta sau intimata consideră că dosarul respectiv este foarte complex, iar părțile nu sunt de acord să renunțe la reguli, o parte poate solicita ca instanța, să hotărască că regulile cu privire la procedura accelerată nu se vor aplica în acest caz.

Maria Hauser Morel: Deci asta este prima întrebare, cu regulile privind procedura accelerată. Și apoi Laetitia s-a referit și la numărul de arbitri. A menționat că în cazuri specifice, chiar dacă sunt în procedura accelerată, curtea poate recunoaște nevoia de a avea trei arbitri.

Cosmin Vasile: Primul tău răspuns se adresa aplicării legii, deoarece ideea era că regulile privind procedura accelerată să fie, in concreto, în acel caz particular, incompatibile cu complexitatea cazului. Valoarea este mică, dar complexitatea este mare. Și atunci răspunsul este foarte clar: Există reguli specifice și curtea decide dacă este adecvat ca regulile să nu se aplice, chiar dacă formal condițiile au fost îndeplinite.

Maria Hauser Morel: Ar trebui să subliniem că în conformitate cu regulile privind procedura accelerată nu există proceduri probatorii

Cosmin Vasile: Sigur

Maria Hauser Morel: și că, evident, în prevederile privind procedura accelerată, tribunalul poate acționa complet discreționar, tribunalul arbitral nu va refuza dreptul părților de a fi audiate, dacă există motive care obligă la acest lucru. Nu înseamnă că este doar

Maria Hauser Morel: Oricum, dovezile cu adevărat necesare nu vor fi refuzate în nicio procedură de către un arbitru inteligent și cu experiență,

Cosmin Vasile: Absolut

Maria Hauser Morel: Deoarece este esențială pentru a stabili situația și a afla adevărul, și

Maria Hauser Morel: Și de aceea avem nevoie, în ceea ce privește dispute din Europa Centrală și de Est, încercăm să numim din ce în ce mai mulți arbitri din Europa Centrală și de Est, pentru că, pentru a decide cu privire la aceste aspecte, care este nevoia, care este complexitatea, trebuie să înțelegi specificul local și cultural.

Cosmin Vasile: Și acum un ultim subiect. Cred că, foarte probabil, mai mult de jumătate din oamenii care ne urmăresc acum sunt tineri și foarte tineri și interesați de arbitraj. Și întrebarea ar fi: Ce oferă ICC tuturor acelor tineri care ne urmăresc, practicieni și viitori practicieni interesați în arbitraj din România?

Letitia de Montalivet: O întrebare excelentă. Ești reprezentantul ICC YAF…

Cosmin Vasile: Prin accident.

Cosmin Vasile: Întrebarea nu are nimic de a face.

Maria Hauser Morel: Pe lângă faptul că ești tânăr.

Cosmin Vasile: Este evident pentru toată lumea.

Letitia de Montalivet: Sunt foarte mulțumită că ai acceptat acest rol și că avem un reprezentant din România. IAF este tânărul arbitru pentru Roma. Este un link asistență tineri la Curtea ICC și este gratis, este foarte ușor să te înregistrezi. Este: www.icciaf.org. Trebuie să vă scrieți numele și email-ul și primiți toate invitațiile și toate știrile. Și chiar invit pe toată lumea sub 40, să spunem – suntem foarte flexibili cu privire la vârstă – să se alăture, este chiar ușor și este un mod de a păstra legătura cu noi și de a rămâne în formă.

Letitia de Montalivet: Nu știu dacă ai stabilit deja un program pentru România, pentru regiune.

Cosmin Vasile: Nu am stabilit un program, dar cred că putem anunța public că cel puțin un eveniment va fi organizat de IAF în București sau în România în următorii ani și sper că va fi mai mult de unul în fiecare an, pentru că există un interes foarte mare. Știu direct, am fost contactat, știu de la colegi că există acest tip de interes, dar, pe de altă parte, această afiliere gratis la IAF asigură acces la un volum enorm de informații, nu numai privind evenimente viitoare organizate în România, ci și privind toate celelalte evenimente organizate de IAF. Și acum, dacă pot indica unele dintre proiectele pe care IAF le are peste tot în lume. S-a discutat acum două săptămâni în New York, când a avut loc conferința bianuală, un blog dedicat utilizatorilor tineri care urmează să furnizeze articole reprezintă un plan care sperăm că va fi implementat în curând și vom avea, de asemenea, acces la acest tip de instrument pentru a-și împărtăși viziunile asupra aspectelor de arbitraj și sunt multe alte aspecte. Deci, primul pas pentru toți cei interesați de ICC și de asistența pe care o poate oferi ICC în cariera dumneavoastră ar fi să vă alăturați forumului tinerilor arbitri, IAF, organism dedicat tinerilor practicieni și cred că asta ar fi.

A fost foarte foarte foarte interesant. Sunt bucuros că am avut oportunitatea și șansa de a transmite mesajul tuturor celor interesați aici, în România. Acum, pentru că nu veți putea să mă refuzați, sper să promiteți că, ori de câte ori veți vizita Bucureștiul în viitor, putem avea o altă discuție, desigur, pe subiecte diferite.

Letitia de Montalivet: Cu plăcere!

Cosmin Vasile: Vă mulțumesc încă o dată!

Maria Hauser Morel, Letitia de Montalivet: Mulțumim foarte mult.

Cosmin Vasile: Îți mulțumesc. Voi face uz de alte oportunități pentru a informa într-o manieră corespunzătoare pe toată lumea care este interesată în ICC.


Timp de 2 ani am spus în paginile revistei „Legal Point” poveștile de viață ale personalităților din lumea juridică, academică și culturală.

Printr-un proiect marca „Universul Juridic”, povestea merge mai departe!

Astfel, am lansat seria „Profesioniștii Legal Point” sub egida căreia organizăm emisiunea „Ora arbitrajului”.

Emisiunea a fost moderată de către av. dr. Cosmin Vasile, partener Coordonator al prestigioasei societăți de avocați ZAMFIRESCU RACOȚI & PARTNERS.

Miercuri, 5 iulie 2017, ora 17:00, a avut loc o ediție specială, marcând debutul Sezonului 2 al emisiunii TV „Ora arbitrajului” din seria „Profesioniștii Legal Point”, pe canalul „UJ-TV”, găzduit de portalul universuljuridic.ro

În această ediție av. dr. Cosmin Vasile a adus  în fața reflectoarelor, în cadrul emisiunii, doi invitați speciali: Maria Hauser Morel – Counsel, secretariatul ICC (zona Europa Centrală și de Est) și Laetitia de Montalivet – Director dezvoltare pentru arbitraj și soluționarea alternativă a disputelor, ICC.

Seria „Profesioniștii Legal Point” a fost  transmisă în direct pe www.universuljuridic.ro.

Ediție specială „Ora arbitrajului” cu av. dr. Cosmin Vasile. Seria Profesioniștii Legal Point – Maria Hauser Morel, Laetitia de Montalivet: Curtea de Arbitraj Internațional, ICC Paris was last modified: februarie 6th, 2018 by Universul Juridic

Jurisprudență

Vezi tot

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: