57 views
Tribunalul București a respins pe fond acțiunea Greenpeace de a bloca proiectul Neptun Deep. ONG-ul trebuie să plătească 80.000 de lei dezvoltatorilor Romgaz și OMV Petrom. Anunțul a fost făcut luni de ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„Astăzi, printr-o decizie fermă, justiția a apărat interesele României împotriva încercărilor repetate ale ONG-ului Greenpeace de a bloca proiectul vital Neptun Deep. Tribunalul București a respins în fond acțiunea Greenpeace, iar ONG-ul trebuie să plătească acum 80.000 lei dezvoltatorilor Romgaz și OMV Petrom. Această sentință confirmă încă o dată că multe dintre acțiunile de acest fel inițiate împotriva proiectelor strategice ale României sunt fie nefondate, fie inadmisibile. Aceste procese ne costă timp, bani și oportunități majore pentru dezvoltarea și securitatea națională. România a câștigat astăzi nu doar un proces, ci o bătălie importantă pentru interesele noastre strategice. Este inadmisibil ca resursele limitate ale statului român să fie dedicate pentru a combate constant acțiuni judiciare neîntemeiate, în timp ce Greenpeace cheltuiește sute de mii de lei pe avocați pentru a porni procese în serie”, a susținut Burduja, scrie Cotidianul.
„Potrivit ministrului de resort, România nu poate permite ca proiectele esențiale pentru securitatea noastră energetică să fie sabotate”, mai notează Cotidianul.
Cu doar câteva zile înainte de turul 2 al prezidențialelor, președintele interimar Ilie Bolojan a dezvăluit la Europa Liberă România cu cine va vota la turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
„Mesajul meu e să voteze așa cum le dictează conștiința. Fiecare prin votul pe care îl va da va face istorie pentru România. Eu, din respect pentru oameni, am spus cu cine votez. Îl voi vota pe Nicușor Dan președinte al României. Nu regret că l-am votat pe Crin Antonescu”, spune Bolojan, scrie Cotidianul.
După mai multe controale pe litoral, soldate cu amenzi și închideri de unități, Piedone afirmă că e interesat de postul de președinte al ANPC, nu de o posibilă candidatură la primăria Capitalei.
„Știu că activitatea noastră, a celor din ANPC, îi deranjează pe cei care vor să facă averi rapide pe batjocură și pe buzunarele românilor! De la ei și de la amicii lor de business… a pornit prin țară zvon că prin munca mea și a colegilor mei… îmi fac campanie electorală! Că mă antrenez să candidez la vreo primărie!!! Oameni buni, nu! Nu mă interesează nicio primărie”, scrie pe Facebook, Cristian Popescu Piedone, notează România liberă.
Moment istoric în Turcia: după 40 de ani de luptă armată împotriva statului turc, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) anunţă luni, 12 mai, dizolvarea şi încetarea activității sale.
„Al 12-lea Congres al PKK a decis dizolvarea structurii organizaţionale a PKK şi sfârşitul metodei luptei armate”, anunţă într-un comunicat gruparea armată kurdă, notează Adevărul.
„La 27 februarie, liderul istoric al PKK Abdullah Öcalan a cerut mişcării sale să depună armele şi să pună capăt gherilei care s-a soldat cu peste 40.000 de morţi începând din 1984. Acest apel al lui Öcalan – încarcerat de 26 de ani pe Insula-închisoare Imrali, în largul Istanbulului, avea loc în urma unei medieri lansate în toamnă de către principalul aliat al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, naţionalistul Devlet Bahçeli, prin intermediul Partidului DEM (prokurd)”, relatează AFP, citat de News.ro, mai scrie Adevărul.
„Trupele ruse au lansat asupra teritoriului Ucrainei 108 drone de atac și drone-imitatoare, în noaptea duminică spre luni, a anunțat Comandamentul Forțelor Aeriene ale Ucrainei”, informează portalul independent rus de știri și analize Meduza, arată Libertatea.
„Forțele de apărare antiaeriană au reușit să doboare 55 de drone de atac, au declarat militarii ucraineni. 30 de simulatoare de drone au fost «pierdute de pe radar fără consecințe negative». Potrivit Comandamentului Forțelor Aeriene ale Ucrainei, regiunile afectate de atacul cu drone au fost Odesa, Nikolaev, Donețk și Jîtomîr”, mai scrie Libertatea.
Presa mai scrie despre planul de revizuire a sistemului de imigrări propus de guvernul laburist din Marea Britanie, condus de premierul Keir Starmer.
„Mult așteptatul proiect de pachet de politici pregătește terenul pentru o schimbare semnificativă: nu numai reducerea migrației ilegale, ci și înăsprirea căilor legale de intrare în Marea Britanie”, scrie Gândul, citând The Guardian.
„Adulții care însoțesc lucrătorii străini în Marea Britanie vor trebui să treacă un test de limbă engleză, iar centrele de îngrijire nu vor mai putea recruta personal din străinătate. Guvernul va pune capăt, de asemenea, dreptului lucrătorilor străini de a solicita în mod automat stabilirea în Marea Britanie după cinci ani, extinzând perioada la zece ani.(…) Starmer a declarat că este convins că autoritățile pot face față imigrației ilegale prin combaterea bandelor. Proiectul de lege privind securitatea frontierei va oferi autorităților noi puteri pentru a combate aceste bande. Dar conservatorii votează împotriva acestui proiect, a spus el”, mai scrie Gândul.
Seară liniștită!
