Drepturi salariale care revin în baza raportului de muncă de la ordonatorii de credite. Admiterea excepţiei necompetenţei materiale şi declinarea competenţei de soluţionare a recursurilor

8 iun. 2022
2 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 52 voturi, medie: 5,00 din 5 (2 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
747 views
  • Legea nr. 71/2011: art. 223
  • O.U.G. nr. 75/2008: art. I alin. (1)
  • VCPC: art. 137 alin. (1)
  • VCPC: art. 281
  • VCPC: art. 281^1
  • VCPC: art. 281^2
  • VCPC: art. 281^3
  • VCPC: art. 298
  • VCPC: art. 316

Prin sentința nr. 85 din 18 decembrie 2008 pronunțată în dosarul nr. x/2008 Curtea de Apel Suceava a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor Publice București, ca nefondată; a respins, ca inadmisibilă, acțiunea reclamantului A., în contradictoriu cu Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor București; a admis în parte acțiunea reclamantului, formulată în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Suceava, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor București, Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor București, Tribunalul București și Curtea de Apel București, și a obligat pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul București, Curtea de Apel București, Tribunalul Suceava și Curtea de Apel Suceava, să-i plătească diferențele salariale rezultate din aplicarea majorărilor salariale de 5%, începând cu data de 01.01.2007, în raport cu luna decembrie 2006, 2%, începând cu data de 01.04.2007, în raport cu luna martie 2007 și de 11%, începând cu data de 01.10.2007, în raport cu luna septembrie 2007, în raport cu perioadele efectiv lucrate, actualizate cu indicele de inflație până la plata efectivă, obligând, totodată, pârâții Tribunalul București și Tribunalul Suceava la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantului, iar pe pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice să aloce sumele necesare efectuării plăților.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 1863 din 28 septembrie 2021)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 316, raportat la art. 298 și art. 137 alin. (1) din vechiul C. proc. civ., excepția necompetenței materiale în soluționarea recursurilor declarate în cauză, Înalta Curte reține următoarele:

Petentul și-a întemeiat cererea de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 85/18.12.2008 a Curții de Apel Suceava, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 573/7.05.2009 a Curții de Apel Suceava, pe dispozițiile art. 281^1 din vechiul C. proc. civ.

Conform acestui text de lege, „În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice”.

Totodată, primul alineat al art. 281^3 din același cod statuează că încheierile pronunțate în temeiul art. 281 și 281^1, precum și hotărârea pronunțată potrivit art. 281^2 sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea sau înlăturarea dispozițiilor potrivnice ori completarea.

Așadar, norma legală anterior evocată reglementează regimul juridic al căilor de atac în această materie, în sensul că hotărârea dată asupra îndreptării/lămuririi/înlăturării dispozițiilor potrivnice sau completării unei hotărâri este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea lămurită, îndreptată sau completată. Astfel, hotărârea de lămurire, îndreptare sau completare este susceptibilă de a fi cenzurată de aceleași instanțe care sunt competente să soluționeze căile de atac îndreptate împotriva hotărârilor a căror lămurire, îndreptare sau completare s-a cerut.

În speța, litigiul dedus judecății, soluționat prin hotărârea al cărui dispozitiv s-a cerut a fi lămurit, este guvernat de legislația muncii, situația invocată de reclamant vizând drepturile salariale care îi revin în baza raportului de muncă de la ordonatorii de credite pârâți.

Instanța supremă constată că atât hotărârea de primă instanță, cât și hotărârea pronunțată în temeiul art. 281^1 C. proc. civ. de la 1865 aparțin Curții de Apel Suceava, competența materială de la data soluționării cererii de chemare în judecată în primă instanță, stabilită potrivit dispozițiilor art. I alin. (1) din O.U.G. nr. 75/2008, păstrându-se și în cazul cererii de lămurire de dispozitiv.

În ceea ce privește, însă, competența de soluționare a căii de atac declarate de partea nemulțumită de soluția dată de instanță asupra cererii de lămurire a dispozitivului, atâta timp cât și recursul declarat împotriva hotărârii de primă instanță a fost soluționat de Curtea de Apel Suceava, este firesc, raportat la prevederile exprese ale art. 281^3 din vechiul C. proc. civ., coroborat cu cele din art. 4 din cod, să fie soluționat de aceeași instanță, respectiv Curtea de Apel Suceava.

Este de reținut și faptul că dispozițiile art. 223 din Legea nr. 71/2011 consacră în materia succesiunii legilor procesuale, principiul neretroactivității legii noi, conform căruia legea veche, chiar dacă este abrogată de legea nouă, se aplică proceselor în curs, afară de cazul în care prin lege s-ar putea prevede altfel.

Prin Decizia nr. 104/2009, Curtea Constituțională a României a admis excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală și a constatat că dispozițiile art. I și II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției sunt neconstituționale.

Astfel, art. I alin. (2) din O.U.G. nr. 75/2008, prin care s-a stabilit, în favoarea înaltei Curți de Casație și Justiție, competența de soluționare a recursului declarat împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile de apel în cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat potrivit O.U.G. nr. 27/2006, privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și potrivit Ordonanței Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2007, cu modificările ulterioare, a fost declarat neconstituțional, iar ulterior, prin articolul unic pct. 1 din Legea nr. 76/2009, norma a fost abrogată.

În urma abrogării art. I din O.U.G. nr. 75/2008, recursul declarat împotriva hotărârii pronunțate în primă instanță de Curtea de Apel Suceava a fost soluționat de aceeași curte de apel.

Identitatea de rațiune care se desprinde din examinarea dispozițiilor art. 281^1 și art. 281^3 din vechiul C. proc. civ. impune, așadar, ca și în cazul recursului exercitat împotriva hotărârii de lămurire a dispozitivului respectivei sentințe, competența de soluționare a acestei căi extraordinare de atac să se determine în mod similar. Prin urmare, regimul juridic care guvernează căile de atac declarate împotriva unei hotărâri care a făcut obiectul unei cereri de lămurire guvernează, pentru identitate de rațiune, și competența materială de soluționare a recursului declarat împotriva hotărârii pronunțate cu privire la cererea de lămurire.

Pe cale de consecință, în temeiul art. 316, raportat la art. 298 și art. 137, cu referire la art. 4, art. 281^1 și art. 2813 din vechiul C. proc. civ., văzând și prevederile Legii nr. 76/2009, Înalta Curte va admite excepția necompetenței materiale și va declina competența de soluționare a recursurilor în favoarea Curții de Apel Suceava.

Monitor Dosare

Sursa informației: www.scj.ro.

Drepturi salariale care revin în baza raportului de muncă de la ordonatorii de credite. Admiterea excepției necompetenței materiale și declinarea competenței de soluționare a recursurilor was last modified: iunie 8th, 2022 by Redacția ProLege

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.