177 views
Evenimentul acestui început de săptămână este vizita surpriză de luni, în capitala Ucrainei, Kiev, a Preşedintelui SUA, Joe Biden. Evenimentul are loc la aproape un an de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, în condiţiile în care Rusia desfăşoară un atac masiv pe frontul din estul Ucrainei.
„Biden s-a întâlnit la Kiev cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Cei doi lideri s-au văzut ultima dată la 21 decembrie, în timpul unei deplasări istorice a preşedintelui ucrainean la Washington, în cadrul primei sale vizite în străinătate după izbucnirea războiului. Biden a anunţat cu prilejul vizitei sale la Kiev un ajutor suplimentar în valoare de 500 de milioane de dolari şi a transmis că în această săptămână va anunţa noi sancţiuni împotriva Rusiei”, relatează Agerpres.
Preşedintele american a promis noi arme Ucrainei, asigurând totodată această ţară de sprijinul „neclintit” al SUA în faţa invaziei ruse.
„Voi anunţa livrarea altor echipamente esenţiale, în special muniţie de artilerie, sisteme antiblindaj şi radare de supraveghere aeriană”, a afirmat Joe Biden, potrivit unui comunicat al Casei Albe, citat de AFP, scrie Agerpres.
„Biden a sosit în capitala ucraineană cu o zi înainte ca Preşedintele rus, Vladimir Putin, să susţină un discurs important, în care se aşteaptă să stabilească obiectivele Rusiei pentru al doilea an al invaziei pe care a lansat-o la 24 februarie trecut”, mai notează Agerpres.
„Preşedintele american, Joe Biden, a sosit luni seară în Polonia cu trenul din Ucraina, după o vizită-surpriză la Kiev”, a informat agenţia de presă poloneză PAP, citată de Agerpres.
Miercuri, la Varşovia, Preşedintele Klaus Iohannis va participa la Varşovia, alături de omologul polonez, Andrzej Duda, la reuniunea extraordinară a Formatului Bucureşti 9 (B9), avându-i ca invitaţi pe Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, şi pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale de la Bucureşti, citată de Agerpres, „agenda discuţiilor va viza continuarea sprijinului multidimensional pe care statele Aliate, inclusiv cele participante la Formatul B9, îl acordă Ucrainei, susţinerea pentru aspiraţiile sale euroatlantice, precum şi demersurile continue ale NATO de întărire a posturii sale de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. Vor fi abordate, de asemenea, modalităţile de tragere la răspundere a Rusiei, prin instrumente de drept internaţional, pentru crimele comise în Ucraina”.
„O atenţie specială va fi acordată şi partenerilor vulnerabili, precum Republica Moldova, confruntată cu provocări crescute de securitate”, informează Agerpres.
„Relaţiile Rusiei cu Republica Moldova sunt extrem de tensionate la ora actuală, a admis luni Kremlinul, care i-a acuzat pe liderii moldoveni că urmăresc o agendă antirusească, la o săptămână după ce Chişinăul a declarat că a dejucat o tentativă de lovitură de stat pusă la cale de Rusia”, relatează Reuters şi EFE, citate de Cotidianul.
„Noul Guvern condus de Premierul Dorin Recean a promis să urmeze o cale proeuropeană şi a cerut demilitarizarea Transnistriei, o regiune separatistă susţinută de Moscova care se învecinează cu Ucraina”, notează Cotidianul.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, luni, că Rusia a acţionat în „mod responsabil” în ceea ce priveşte forţele de menţinere a păcii pe care le are staţionate în regiunea separatistă şi a avertizat Republica Moldova să nu inflameze şi mai mult situaţia.
„Rusia recomandă Republicii Moldova să dea dovadă de mai multă prudenţă în ceea ce priveşte regiunea separatistă Transnistria”, a afirmat Peskov, după ce Chişinăul a cerut retragerea trupelor ruse staţionate în regiune, scrie EFE, citată de Cotidianul.
„Rusia a fost şi este o parte responsabilă în ceea ce priveşte Transnistria şi continuă să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare. Dorim să-i sfătuim pe omologii noştri moldoveni să fie extrem de atenţi în această privinţă. (…) Relaţiile noastre cu (Republica) Moldova sunt deja foarte tensionate. (…) Guvernul moldovean accentuează orice poziţie antirusească şi, de fapt, ajunge la isterie”, a declarat Peskov în conferinţa sa de presă zilnică, mai arată Cotidianul.
La un an de la declanşarea războiului ruso-ucrainian, China se arată „foarte îngrijorată” de conflictul din Ucraina şi îndeamnă la „promovarea dialogului”.
„Vom continua să promovăm dialogul de pace (…) şi să acţionăm împreună cu comunitatea internaţională pentru a promova dialogul şi consultarea, a răspunde preocupărilor tuturor părţilor şi a căuta securitatea comună”, a declarat ministrul chinez de externe, Qin Gang, în cursul unei conferinţe la Beijing, scrie Agerpres.
„Aceste declaraţii au fost făcute după ce guvernul chinez a dezminţit luni că ia în considerare să furnizeze arme Rusiei pentru a-i sprijini ofensiva din Ucraina, aşa cum a afirmat secretarul de stat american, Antony Blinken”, notează Agerpres.
„Facem apel la ţările în cauză să înceteze să mai toarne ulei pe foc cât mai curând posibil, să nu mai dea vina pe China şi să nu mai facă zgomot strigând: «Azi Ucraina, mâine Taiwan»”, a mai declarat, marţi, ministrul chinez de externe, arată Agerpres.
„Sâmbătă, China a afirmat că va face publică în zilele următoare o propunere pentru găsirea unei «soluţii politice» la războiul din Ucraina”, mai arată Agerpres.
Presa mai scrie, azi, despre întâlnirea preşedintelui Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, programată pe data de 24 februarie, întrevedere în care se va discuta şi despre mărirea adâncimii în Canalul Bâstroe de către Ucraina, pentru navigarea cu un pescaj de 7 metri.
„Nu se pune în balanţă ajutorul pe care trebuie să-l facem – şi umanitar, şi economic, şi nu numai Ucrainei – cu situaţia de la Canalul Bâstroe. La nivelul UE s-a hotărât că singurul canal navigabil din Delta Dunării este Sulina şi, printr-o excepţie, MAE, îndreptăţit, şi-a dat un acord ca la un pescaj de 3,5 să se poată naviga în această situaţie excepţională în care se află Ucraina. S-a constatat, am văzut cu toţii anunţurile făcute de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii din Ucraina, că se poate naviga cu pescaj de 7 metri. Asta înseamnă că acolo s-au făcut nişte lucrări şi s-a mărit adâncimea, lucru nepermis de acordurile internaţionale şi de mediu”, a declarat Ciolacu la Palatul Parlamentului, notează Agerpres.
De altfel, ambasadorul Ucrainei a fost deja convocat la MAE pe această temă.
„Ucraina nu desfășoară activități de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigație, ci doar activități de natură operațională menite a asigura navigabilitatea până în portul Izmail”, a transmis ambasadorul Ucrainei, Ihor Prokopchuk, luni, 20 februarie, după ce a fost convocat la sediul Ministerul Afacerilor Externe pentru o discuție cu secretarul de stat pentru afaceri strategice, Iulian Fota, transmite MAE, citată de Libertatea.
„Diplomatul ucrainean a fost convocat după ce Ministerul Infrastructurii din Ucraina a anunțat că adâncimea canalului din Delta Dunării a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, într-o operațiune pe care a descris-o drept «o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării», lucru respins ulterior de alți oficiali ucraineni care au numit lucrările drept «lucrări de întreținere» și nu de dragare”, mai scrie Libertatea.
Ambasadorul ucrainean a precizat că „partea ucraineană nu desfășoară activități de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigație, ci doar activități de natură operațională menite a asigura navigabilitatea până în portul Izmail, parametrii de navigație ai acestuia fiind cuprinși în comunicarea publică a Ministerului Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei”, mai scrie Libertatea.
Nordul Siriei şi provincia turcă, Hatay, au fost zguduite luni seară de două noi seisme puternice (6,4 şi 5,8).
„În Turcia au fost cel puţin trei morţi, a anunţat seara ministrul de interne Suleyman Soylu. Vicepreşedintele Fuat Oktay raportase anterior că opt persoane au fost rănite de prăbuşirea unor clădiri deja avariate. În Siria, 47 de persoane au fost rănite la Alep, prinse într-o mişcare de panică în timp ce încercau să fugă, a transmis agenţia Sana. Grupul de salvatori sirieni ai Căştilor Albe evocă peste 130 de răniţi în nordul ţării”, scrie Agerpres.
„Primul cutremur, cu magnitudinea 6,4 şi cu epicentru Defne, un district din apropiere de Antakya (Turcia), s-a produs la orele 20.04 (17.04 GMT) şi a fost resimţit foarte violent de echipele AFP la Antakya şi Adana, 200 de kilometri spre nord. A fost urmat trei minute mai târziu de un nou cutremur cu magnitudinea 5,8 la Samandag, un oraş de coastă mai la sud”, mai arată Agerpres.
Seară liniştită!
