Două noi seisme puternice (6,4 şi 5,8), în nordul Siriei şi în provincia turcă, Hatay

Evenimentul acestui început de săptămână este vizita surpriză de luni, în capitala Ucrainei, Kiev, a Președintelui SUA, Joe Biden. Evenimentul are loc la aproape un an de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în condițiile în care Rusia desfășoară un atac masiv pe frontul din estul Ucrainei.

„Biden s-a întâlnit la Kiev cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Cei doi lideri s-au văzut ultima dată la 21 decembrie, în timpul unei deplasări istorice a președintelui ucrainean la Washington, în cadrul primei sale vizite în străinătate după izbucnirea războiului. Biden a anunțat cu prilejul vizitei sale la Kiev un ajutor suplimentar în valoare de 500 de milioane de dolari și a transmis că în această săptămână va anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei”, relatează Agerpres.

Președintele american a promis noi arme Ucrainei, asigurând totodată această țară de sprijinul „neclintit” al SUA în fața invaziei ruse.

„Voi anunța livrarea altor echipamente esențiale, în special muniție de artilerie, sisteme antiblindaj și radare de supraveghere aeriană”, a afirmat Joe Biden, potrivit unui comunicat al Casei Albe, citat de AFP, scrie Agerpres.

„Biden a sosit în capitala ucraineană cu o zi înainte ca Președintele rus, Vladimir Putin, să susțină un discurs important, în care se așteaptă să stabilească obiectivele Rusiei pentru al doilea an al invaziei pe care a lansat-o la 24 februarie trecut”, mai notează Agerpres.

„Președintele american, Joe Biden, a sosit luni seară în Polonia cu trenul din Ucraina, după o vizită-surpriză la Kiev”, a informat agenția de presă poloneză PAP, citată de Agerpres.

Miercuri, la Varșovia, Președintele Klaus Iohannis va participa la Varșovia, alături de omologul polonez, Andrzej Duda, la reuniunea extraordinară a Formatului București 9 (B9), avându-i ca invitați pe Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, și pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Potrivit Administrației Prezidențiale de la București, citată de Agerpres, „agenda discuțiilor va viza continuarea sprijinului multidimensional pe care statele Aliate, inclusiv cele participante la Formatul B9, îl acordă Ucrainei, susținerea pentru aspirațiile sale euroatlantice, precum și demersurile continue ale NATO de întărire a posturii sale de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Vor fi abordate, de asemenea, modalitățile de tragere la răspundere a Rusiei, prin instrumente de drept internațional, pentru crimele comise în Ucraina”.

„O atenție specială va fi acordată și partenerilor vulnerabili, precum Republica Moldova, confruntată cu provocări crescute de securitate”, informează Agerpres.

„Relațiile Rusiei cu Republica Moldova sunt extrem de tensionate la ora actuală, a admis luni Kremlinul, care i-a acuzat pe liderii moldoveni că urmăresc o agendă antirusească, la o săptămână după ce Chișinăul a declarat că a dejucat o tentativă de lovitură de stat pusă la cale de Rusia”, relatează Reuters și EFE, citate de Cotidianul.

„Noul Guvern condus de Premierul Dorin Recean a promis să urmeze o cale proeuropeană și a cerut demilitarizarea Transnistriei, o regiune separatistă susținută de Moscova care se învecinează cu Ucraina”, notează Cotidianul.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, luni, că Rusia a acționat în „mod responsabil” în ceea ce privește forțele de menținere a păcii pe care le are staționate în regiunea separatistă și a avertizat Republica Moldova să nu inflameze și mai mult situația.

„Rusia recomandă Republicii Moldova să dea dovadă de mai multă prudență în ceea ce privește regiunea separatistă Transnistria”, a afirmat Peskov, după ce Chișinăul a cerut retragerea trupelor ruse staționate în regiune, scrie EFE, citată de Cotidianul.

„Rusia a fost și este o parte responsabilă în ceea ce privește Transnistria și continuă să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare. Dorim să-i sfătuim pe omologii noștri moldoveni să fie extrem de atenți în această privință. (…) Relațiile noastre cu (Republica) Moldova sunt deja foarte tensionate. (…) Guvernul moldovean accentuează orice poziție antirusească și, de fapt, ajunge la isterie”, a declarat Peskov în conferința sa de presă zilnică, mai arată Cotidianul.

La un an de la declanșarea războiului ruso-ucrainian, China se arată „foarte îngrijorată” de conflictul din Ucraina și îndeamnă la „promovarea dialogului”.

„Vom continua să promovăm dialogul de pace (…) și să acționăm împreună cu comunitatea internațională pentru a promova dialogul și consultarea, a răspunde preocupărilor tuturor părților și a căuta securitatea comună”, a declarat ministrul chinez de externe, Qin Gang, în cursul unei conferințe la Beijing, scrie Agerpres.

„Aceste declarații au fost făcute după ce guvernul chinez a dezmințit luni că ia în considerare să furnizeze arme Rusiei pentru a-i sprijini ofensiva din Ucraina, așa cum a afirmat secretarul de stat american, Antony Blinken”, notează Agerpres.

„Facem apel la țările în cauză să înceteze să mai toarne ulei pe foc cât mai curând posibil, să nu mai dea vina pe China și să nu mai facă zgomot strigând: «Azi Ucraina, mâine Taiwan»”, a mai declarat, marți, ministrul chinez de externe, arată Agerpres.

„Sâmbătă, China a afirmat că va face publică în zilele următoare o propunere pentru găsirea unei «soluții politice» la războiul din Ucraina”, mai arată Agerpres.

Presa mai scrie, azi, despre întâlnirea președintelui Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, cu ambasadorul Ucrainei la București, programată pe data de 24 februarie, întrevedere în care se va discuta și despre mărirea adâncimii în Canalul Bâstroe de către Ucraina, pentru navigarea cu un pescaj de 7 metri.

„Nu se pune în balanță ajutorul pe care trebuie să-l facem – și umanitar, și economic, și nu numai Ucrainei – cu situația de la Canalul Bâstroe. La nivelul UE s-a hotărât că singurul canal navigabil din Delta Dunării este Sulina și, printr-o excepție, MAE, îndreptățit, și-a dat un acord ca la un pescaj de 3,5 să se poată naviga în această situație excepțională în care se află Ucraina. S-a constatat, am văzut cu toții anunțurile făcute de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din Ucraina, că se poate naviga cu pescaj de 7 metri. Asta înseamnă că acolo s-au făcut niște lucrări și s-a mărit adâncimea, lucru nepermis de acordurile internaționale și de mediu”, a declarat Ciolacu la Palatul Parlamentului, notează Agerpres.

De altfel, ambasadorul Ucrainei a fost deja convocat la MAE pe această temă.

„Ucraina nu desfășoară activități de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigație, ci doar activități de natură operațională menite a asigura navigabilitatea până în portul Izmail”, a transmis ambasadorul Ucrainei, Ihor Prokopchuk, luni, 20 februarie, după ce a fost convocat la sediul Ministerul Afacerilor Externe pentru o discuție cu secretarul de stat pentru afaceri strategice, Iulian Fota, transmite MAE, citată de Libertatea.

„Diplomatul ucrainean a fost convocat după ce Ministerul Infrastructurii din Ucraina a anunțat că adâncimea canalului din Delta Dunării a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, într-o operațiune pe care a descris-o drept «o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării», lucru respins ulterior de alți oficiali ucraineni care au numit lucrările drept «lucrări de întreținere» și nu de dragare”, mai scrie Libertatea.

Ambasadorul ucrainean a precizat că „partea ucraineană nu desfășoară activități de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigație, ci doar activități de natură operațională menite a asigura navigabilitatea până în portul Izmail, parametrii de navigație ai acestuia fiind cuprinși în comunicarea publică a Ministerului Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei”, mai scrie Libertatea.

Nordul Siriei și provincia turcă, Hatay, au fost zguduite luni seară de două noi seisme puternice (6,4 și 5,8).

„În Turcia au fost cel puțin trei morți, a anunțat seara ministrul de interne Suleyman Soylu. Vicepreședintele Fuat Oktay raportase anterior că opt persoane au fost rănite de prăbușirea unor clădiri deja avariate. În Siria, 47 de persoane au fost rănite la Alep, prinse într-o mișcare de panică în timp ce încercau să fugă, a transmis agenția Sana. Grupul de salvatori sirieni ai Căștilor Albe evocă peste 130 de răniți în nordul țării”, scrie Agerpres.

„Primul cutremur, cu magnitudinea 6,4 și cu epicentru Defne, un district din apropiere de Antakya (Turcia), s-a produs la orele 20.04 (17.04 GMT) și a fost resimțit foarte violent de echipele AFP la Antakya și Adana, 200 de kilometri spre nord. A fost urmat trei minute mai târziu de un nou cutremur cu magnitudinea 5,8 la Samandag, un oraș de coastă mai la sud”, mai arată Agerpres.

Seară liniștită!