Două legi pentru care Guvernul Orban şi-a asumat răspunderea – contestate de PSD la CCR

Cum va arăta viitorul buget al României și cum va reuși Guvernul Orban să impună acest buget sunt principalele teme din presa de azi. Ludovic Orban a apreciat ieri că sunt mari șanse ca Guvernul să își asume răspunderea pe legea bugetului.

„În cazul în care înaintăm bugetul în dezbatere parlamentară, trebuie să ținem cont de câțiva factori. Săptămâna asta nu prea ai ce să discuți, pentru că, de exemplu, senatorii PSD sunt la Bruxelles. Sunt 38 de senatori care își refac imaginea probabil la nivel european. Eu cred că se pregătesc de congres. Dar, în orice caz, în săptămâna asta nu poți. Săptămâna viitoare, luni e 23, 24 deja e ajunul de Crăciun, 25 e Crăciunul și deja e presiune publică să facem punte. (…) Și pe urmă îți mai rămâne numai data de 30 și 31. Deci, practic, pentru dezbaterea bugetului nu mai ai decât trei zile: 23, 30 și 31. În orice țară civilizată din lumea asta bugetul se adoptă înainte de începerea anului bugetar. (…) Dacă am putea obține niște garanții că oamenii aceia au chef de dezbateri și că vin la lucru, am putea accepta dezbaterea. Dar dacă mă întrebați care e probabilitatea, astăzi, să mergem pe procedura de angajare a răspunderii, cam 75% angajarea răspunderii, 25% dezbateri parlamentare”, a precizat premierul Orban, la TVR 1, scrie Agerpres.

Despre  Bugetul României pentru anul 2020 scrie azi Adevărul.

„Bugetul pe anul 2020 vine cu o tăiere masivă de la Ministerul Dezvoltării, probabil de la PNDL, dar și de la Ministerul Agriculturii, în timp ce primește mai mulți bani Ministerul Apărării”, arată o schiță de buget obținută de Digi24, notează Adevărul.

„Bugetul 2020 păstrează majoritatea cifrelor din Strategia Fiscal-Bugetară 2020-2022 a Guvernului Orban. Mai precis, potrivit bugetului obținut de Digi 24, Ministerul Dezvoltării pierde 4,18 miliarde de lei în bugetul pe anul 2020. Și ilustra această tăiere, iar probabil cel mai afectat va fi Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Sunt tăiate fonduri de 2,9 miliarde de lei și de la Ministerul Agriculturii, în timp ce Ministerul Sănătății pierde 3,3 miliarde de lei. În schimb, Ministerul Apărării va avea cu 3,2 miliarde de lei mai mult, în condițiile în care are de făcut niște achiziții militare, dar bani ceva mai mulți vor veni și la Ministerul Transporturilor – ministerul de la care de obicei se luau bani la rectificările bugetare: un plus de 500 de milioane de lei. Veniturile totale la buget sunt stabilite la 358,9 miliarde de lei și cheltuielile sunt estimate la 399,2 miliarde de lei, exact ca în SFB 2020-2022”, mai scrie Adevărul.

Presa mai notează azi că PSD a contestat la CCR Legea care abrogă O.U.G. nr. 51/ 2019 și Legea care prorogă unele termene din justiție.

„Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat, luni seară, că au fost depuse cele două sesizări la Curtea Constituțională care vizează două dintre legile pe care Guvernul și-a asumat răspunderea”, scrie News.ro.

Întrebat despre depunerea unei moțiuni de cenzură, Ciolacu a spus: „Este posibil orice”, mai arată News.ro. 

Premierul Ludovic Orban a anunțat că PNL vrea înlăture posibilitatea cumului pensiei cu salariul, când ambele evenituri provin de la stat. Astfel, o persoană pensionată ar mai putea beneficia și de salariu, doar dacă ar alege să lucreze în mediul privat după pensionare.

„Măsura pe care o propunem e legată de cumulul salariului și pensiei în sectorul public. Măsura nu împiedică lumea să muncească. Nu acceptăm ca o persoană pensionată să primească și salariu și pensie (n.r. – ambele din partea statului)”, a declarat Ludovic Orban, într-o conferință de presă, scrie Adevărul.

„Ludovic Orban a subliniat că o persoană pensionată care insistă să lucreze într-o instituție de stat poate să renunțe la pensie pentru perioada în care vrea să fie din nou angajat”, mai scrie Adevărul.

Un alt subiect comentat în presa de azi este legat de sentințele pronunțate de Tribunalul București în cazul incendiului de la clubul Colectiv.

„Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a fost condamnat la opt ani și jumătate de închisoare cu executare în dosarul Colectiv, decizia nefiind definitivă. Patronii clubului, Alin Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu, au primit fiecare câte 11 ani și 8 luni de detenție. De asemenea, cei condamnați, firmele implicate și Primăria Sectorului 4 și și ISU trebuie să plătească 1,4 miloane de lei către Spitalul de Arși. Tribunalul București este prima instanță chemată să dea un verdict în urma incendiului din 30 octombrie 2015, soldat cu moartea a 64 de oameni și cu rănirea altor peste 100”, scrie News.ro.

„Alături de fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, au mai fost condamnați trei angajați ai primăriei – Aurelia Iofciu, Larisa Luminita Ganea, Ramona Sandra Motoc, patronii  clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu, reprezentanții firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL – Daniela Niță și Cristian Niță, pirotehniștii Viorel Zaharia și Marian Moise și pompierii Antonina Radu și George Petrica Matei. Singura care nu a primit condamnare la închisoare cu executare este Sandra Motoc”, mai notează News.ro.

Într-un alt caz comentat de mass-media în ultimul an, referitor la prăbușirea unui elicopter SMURD în lacul Siutghiol din județul Constanța, în decembrie 2014, (accident soldat cu moartea a patru persoane – doi piloți și două cadre medicale), procurorii militari au clasarea cauzei sub aspectul infracțiunii de ucidere din culpă, cu privire la acțiunile și inacțiunile pilotului și copilotului elicopterului.

„Potrivit ordonanței întocmite de Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracțiunii de ucidere din culpă, cu privire la acțiunile/inacțiunile pilotului și copilotului elicopterului, care au avut ca urmare decesul medicului Laura Vizireanu și al asistentei medicale Gabriela Camelia Harton, „întrucât a intervenit decesul făptuitorilor”. De asemenea, s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracțiunii de ucidere din culpă, cu privire la activitățile desfășurate de operatorii din cadrul Biroului Răspuns Apel Unic de Urgență 112 Constanța vizând preluarea apelurilor de urgență și alertarea structurilor specializate de intervenție”, notează Agerpres.

Seară frumoasă!