[UPDATE: Alocuțiune susținută de către președintele României în cadrul ședinței de bilanț al activității DNA] DNA. Prezentarea raportului anual de activitate pe anul 2017

Discursul domnului Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la prezentarea Raportului de activitate al Direcției Naționale Anticorupție

28 februarie 2018

Corupția continuă să fie un fenomen mai actual ca niciodată.

Pentru a-l combate, la 9 decembrie 2003, la Merida, Mexic, a fost semnată Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției, o convenție exigentă care prevedea înființarea de agenții naționale anticorupție și un mecanism internațional de monitorizare care să evite captura statelor de către grupările de interese infracționale.

Înainte de a semna această convenție la 9 decembrie 2003, România, conștientă de necesitatea protejării valorilor statului de drept, și-a înființat, prin O.U.G. nr. 43/2002, după un model european, prima agenție națională anticorupție, ca structură autonomă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Înființată ca o unitate specializată, competentă pentru anchetarea cauzelor cu o gravitate medie, dar mai ales a corupției la vîrf, Direcția Națională Anticorupție a investigat, până în prezent eficient, mii de cazuri de corupție care o situează, într-un raport al Comisiei Europene din 2016, între primele instituții anticorupție din Uniunea Europeană recomandate pentru schimb de bune practici din Uniunea Europeană.

Analizând volumul de activitate desfășurat de direcție în anul 2017, observăm că au fost înregistrate 11234 dosare de soluționat, în raport cu 12353 dosare de soluționat în anul 2016, în condițiile unei scheme incomplet ocupate cu procurori (91,79% față de 90,77% în 2016). Scăderea cu 9,06% a dosarelor de soluționat se încadrează în trendul general al activității instituției.

Ministerul Public urmează un curs de reducere și normalizare a volumului de activitate, ca efect al rolului preventiv al aplicării constante a legii penale, a impactului mediatic al cauzelor complexe din perioada precedentă. Astfel, la nivelul Ministerului Public numărul cauzelor de soluționat a fost în 2017 de 1.752.067 față de 1.776.215 în anul 2016 (- 1,4%).

Examinând numărul cauzelor soluționate, observăm că în 2017 au fost soluționate 3893 dosare, față de 3341 cauze soluționate în 2016, respectiv procurorii Direcției Naționale Anticorupție au muncit cu 16,5% mai mult, comparativ cu perioada de referință. Aceasta în condițiile în care, la nivelul Ministerului Public au fost soluționate 533.040 cauze față de 569.673 în anul 2016 (-6,4%). În același an, au fost emise 381 rechizitorii privind 997 inculpați, nivelul fiind aproximativ asemănător cu anul 2016, când au fost emise 403 rechizitorii (ponderea rechizitoriilor în dosare soluționate fiind de 9,78%, față de 8,60% în ansamblul activității Ministerului Public).

Examinând calitatea inculpaților, observăm că majoritatea covârșitoare a acestora au calitatea de demnitari (miniștri, senatori, deputați), înalți funcționari publici, primari de municipii și orașe. Alți 6 inculpați au calitatea de magistrați: 3 judecători și 3 procurori, dar și 14 avocați, 3 notari, 69 polițiști. Nici o categorie profesională nu este mai presus de lege.

De remarcat aplicarea instituției acordului pentru recunoașterea vinovăției, introdusă de Noul Cod de procedură penală ca un standard european, în cazurile a 93 inculpați, respectiv 9,32% din inculpați și-au recunoscut vinovăția. Este o expresie a efortului de modernizare în activitatea Ministerului Public de evoluție spre o justiție restaurativă, orientată prioritar spre recuperarea prejudiciului și obținerea cooperării făptuitorului pentru realizarea rolului educativ al procesului penal

Analizând eficiența activității procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, observăm că la sfârșitul anului 2017, stocul dosarelor rămase nesoluționate a scăzut cu 19%, de la 7473 dosare rămase la sfârșitul anului 2016, la 6018 cauze.

Măsurile asiguratorii luate de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în vederea recuperării produselor infracționale sunt în valoare de 924,7 milioane lei, echivalentul a 202,4 milioane euro. Tot în 2017, au rămas definitive 174 hotărâri judecătorești cu privire la care instanțele s-au pronunțat în sensul confiscării și recuperării produselor infracționale în sumă de 729,33 milioane lei, echivalentul a 159,65 milioane euro. Urmare hotărârilor judecătorești definitive din 2017, în dosarele Direcției Naționale Anticorupție, statul a recuperat efectiv suma de 556.164 euro și mai are de recuperat 120,26 milioane euro. Este expresia aceleiași orientări spre justiția restaurativă, ca tendință a modernizării activității Ministerului Public.

În contextul promovării justiției restaurative, al Anului Centenar al Marii Uniri, precum și al Anului internațional al patrimoniului cultural declarat de Comisia Europeană, menționăm soluționarea, în 2017, a unui dosar în care a fost recuperată pentru patrimoniul cultural național, Constituția de la Troesmis, Lex municipii Troesmensium, datată la 70 D.C., interpretată de experți ca reprezentând fundament al ordinii de drept și al actualei Constituții a României.

Ponderea achitărilor din totalul trimiterilor în judecată a fost de 12,2%, conform indicatorului statistic stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii.

Din 997 inculpați trimiși în judecată în anul 2017, au fost achitați 122 inculpați (29 dintre aceștia achitați ca urmare a dezincriminării faptelor, urmare emiterii deciziei Curții Constituționale nr. 405/2016, 1 inculpat achitat în baza art. 18^¹ Cod penal 1969, iar 92 inculpați achitați pe alte temeiuri). Este de remarcat, în context, și practica judiciară determinată de intrarea în vigoare a noilor coduri, care este în curs de stabilizare.

Soluția restituirii definitive a cauzei la procuror a fost dispusă în 4 dosare, similar anului 2016, când s-au înregistrat tot 4 dosare restituite.

Toate soluțiile de achitare și restituire definitive vor fi analizate pentru a stabili dacă acestea sunt, sau nu, imputabile procurorilor. O prioritate a Ministerului Public o reprezintă urmărirea modului de respectare a drepturilor fundamentale pentru toate persoanele implicate, în orice calitate, în procedurile penale, sens în care este în curs de derulare un important proiect de formare profesională a procurorilor.

În anul 2017 s-au depus eforturi susținute pentru soluționarea cauzelor în termene rezonabile. Astfel, numărul cauzelor soluționate după împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale, de către Direcția Națională Anticorupție, a fost de 44 în anul 2017 față de 42 în anul 2016.

Soluționarea unor cauze după împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale se datorează, între altele, și numărului mare al cauzelor complexe înregistrate pe rolul Direcției Naționale Anticorupție, care presupun administrarea unui număr important de probe în vederea adoptării soluției legale.

În Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 15 noiembrie 2017 se reține faptul că „sistemul judiciar din România a trecut printr-un proces de reformă profundă și că și-a demonstrat în mod repetat profesionalismul, independența și responsabilizarea”.

În Raportul Comisiei către Parlamentul European din ianuarie 2017 se reține faptul că „menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupție. Direcția Națională Anticorupție a constituit, de asemenea, un exemplu destul de bun în ceea ce privește raportarea, ceea ce arată un nivel înalt de deschidere și voință de analiză. În particular, caracterul recurent al unor cazuri de corupție similare sugerează deficiențe în procesul de învățare din experiență și de eliminare a lacunelor în cadrul insituțiilor publice. Atacurile puternice îndreptate împotriva magistraților și a sistemului judiciar de către mass-media și polițicieni rămân o amenințare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupție ”.

Inculpați aflați în proceduri judiciare au invocat încălcarea dispozițiilor legale, în special privind dreptul la apărare în cursul efectuării unor acte de urmărire penală, aspectele reflectate în media, fiind înregistrate și în curs de verificare pe rolul Inspecției Judiciare, al Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Același raport reține că, „datorită faptului că în cursul existenței sale, a dat dovadă în mod constant de imparțialitate, Direcția Națională Anticorupție continuă să se bucure de un sprijin foarte puternic din partea opiniei publice ”.

Este de remarcat, de asemenea, activitatea eficientă de cooperare judiciară internațională și relații internaționale a Direcției Naționale Anticorupție, în mod special cu referire la activitatea procurorilor ca experți în Rețeaua Europeană a Activităților Anticorupție OCDE/ACN (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – Rețeaua Anticorupție) și GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției, organism de specialitate al Consiliului Europei).

Concluzionând, într-un an cu mari provocări pentru instituțiile justiției, Direcția Națională Anticorupție a continuat o activitate eficientă de combatere a corupției, care se bucură de susținerea opiniei publice. Putem astfel să ne păstrăm încrederea într-o justiție demnă, într-o ordine de drept apărată la standarde europene, cu instituții judiciare nediscreditate și o egalitate veritabilă în fața legii.