Discuţii decisive pentru aprobarea PNRR, la Bruxelles

11 mai 2021
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 103

Deschidem Revista din această seară anunțându-vă că, deși numărul cazurilor de persoane infectate cu COVID-19 scade și campania de vaccinare este aproape de a-și atinge obiectivul, 5 milioane de persoane vaccinate până la 1 iunie, totuși starea de alertă a fost prelungită cu încă o lună.

„În ultima ședință a Executivului, cea din ziua de luni, 10 mai 2021, Guvernul Cîțu a prelungit cu o lună de zile starea de alertă, dar a modificat una dintre restricții. Astfel, deși se menține starea de alertă, în România vor fi permise pelerinajele și procesiunile religioase”, relatează  România liberă.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat, luni, lista țărilor cu risc epidemiologic ridicat din care se intră în carantină timp de 14 zile la intrarea în România.

„Grecia, Ungaria și Polonia se mențin pe această listă. Pe listă au fost adăugate Spania, Danemarca, Monaco, Tunisia, Emiratele Arabe, Belarus, Bahamas sau Nepal. Excepții totale sau parțiale de la măsura carantinării fac cei care:au făcut vaccinul cu ambele doze; au avut Covid-19 în ultimele 90 de zile și s-au vindecat; persoanele care prezintă un test Covid-19 negativ la urcarea în avion sau autocar stau în carantină doar 10 zile”, se arată pe site-ul Radio Europa Liberă.

Promovarea PNNR la Bruxelles este una dintre prioritățile premierului în aceste zile. În această seară, premierul Cîțu are programată la Bruxelles o cină de lucru cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Miercuri, premierul alături de mai mulți miniștri vor avea negocieri pentru PNRR. (…) Cîțu face deplasarea la Bruxelles, alături de mai mulți miniștri, pentru a negocia proiectele care vor primi finanțare prin PNRR. Cele mai multe dintre întâlnirile cu comisarii europeni sunt programate în cursul zilei de miercuri.  Documentul trebuie depus la Bruxelles până la finalul acestei luni, 14 state având deja depuse planurile naționale la comisia Europeană”, relatează News.ro.

„Miercuri  este o zi plină la Bruxelles în care, practic, reprezentanții României  se vor întâlni cu principalii comisari și vor discuta subiectele legate de energie – că, de asemenea, România are peste 40% din comunități nelegate la rețelele de gaze. Aceeași problemă o avem cu irigațiile, unde Comisia a spus inițial că finanțările se fac pentru apa desalinizată. Noi nu putem duce apă desalinizată, atâta timp cât avem ape curgătoare. Era o problemă legată de viitorul  Europei și de faptul că, în următorii 30 de ani, se va pierde peste 25% din ceea ce înseamnă astăzi debite de apă curgătoare (… ) Am explicat aceste lucruri, Florin (premierul Florin Cîțu – n.r.) va veni cu o mare victorie de la Bruxelles”, susține europarlamentarul PNL, Rareș Bogdan, despre obiectivele acestei vizite.

„Domnul Ghinea este la Bruxelles astăzi. Eu merg acolo să îi asigur pe partenerii europeni că acest Guvern este Guvernul care va face și reforme. PNRR are două componente.  Are componentă de reforme, pe care ne-am asumat-o prin strategia fiscal bugetară, ne-am asumat-o  prin programul de guvernare, prin programul de convergență și ne asumăm și aici, în PNRR. Și are o parte de investiții. Și acolo mesajul meu este clar că România are anumite priorități pe care le dorește incluse în PNRR”, a declarat Florin Cîțu, întrebat dacă va reuși să obțină mai mulți bani pentru România în vizita de marți de la Bruxelles, mai arată News.ro.

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a declarat, luni, că nu va accepta ideea ca Secția de Investigare a infracțiunilor din Justiție (SIIJ) să fie transformată într-o secția similară, dar cu o altă denumire, în cadrul Parchetului General.

„Au fost mai multe runde de dezbateri în Senat. (…) Este vorba despre găsirea celor mai potrivite soluții pentru a trece acest proiect. Din punctul meu de vedere, și al Guvernului, proiectul ar fi trebuit să treacă fără niciun amendament, fără alte garanții, însă există și alte opinii în Parlament și aceste opinii trebuie armonizate. În niciun caz nu voi accepta, ca ministrul al Justiției, ideea de a transforma SIIJ-ul actual într-un alt SIIJ, cu altă denumire, în cadrul Parchetului. General. (…) Actuala formă, care a trecut de Camera Deputaților, nu înființează un alt SIIJ, însă prevede un mecanism care a fost și el criticat de o parte a societății civile și de o parte a magistraților. De aceea, va trebui să clarificăm și acest aspect”, a declarat Stelian Ion la Parlament, notează Agerpres.

„Multe condamnări la CEDO înseamnă că Justiția nu și-a făcut așa cum ar trebui treaba sau înseamnă deopotrivă că legislația țării este atât de întortocheată și de atât de ambiguă, încât judecătorii pronunță hotărâri în baza acelor legi foarte ciudate. O critică aproape constantă din partea GRECO, din partea Comisiei de la Veneția legată de modalitatea de a răspunde, de angajarea răspunderii magistraților a fost legată de factorul politic care este implicat în această procedură de regres, de despăgubiri față de magistrați, și anume implicarea Ministerului Finanțelor a fost aspru criticată. Așa încât propunerea va fi ca Ministerul Finanțelor să nu mai facă el însuși o apreciere, pentru că nu are căderea să facă acest lucru. Important este ca inspecțiile judiciare, CSM și celelalte instituții să redea credibilitatea Justiției, de care este atâta nevoie”, a mai explicat Stelian Ion, scrie Agerpres.

Presa scrie și despre întoarcerea în țară a militarilor din Afganistan.

„Cei peste 600 de militari români din batalionul trimis în Afganistan au început să se întoarcă acasă, urmând decizia luată în acest sens de conducerea coaliției statelor NATO. Un prim detașament de militari români, format din circa 70 de oameni, s-a întors din Afganistan, deschizând procesul de retragere din această țară a întregului contingent al României.(…) Finalizarea procedurilor de întoarcere în România a militarilor care au participat la misiunea «Resolute Support» (RSM) va avea loc până la data de 11 septembrie 2021”, relatează România liberă.

„Dobânda Anuală Efectivă (DAE) rezultată din Legea privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive este neclară, consecința fiind că actul normativ, în ansamblul său, este neinteligibil”, arată Curtea Constituțională, care a admis sesizarea în acest caz, notează Agerpres.

 „Curtea constată că elementele componente ale definiției rezultante din art. 2 lit. f) din Legea privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor excesive nu pot fi armonizate și, ca atare, definiția DAE rezultantă este neclară. Astfel, deși preia integral definiția DAE din art. 3 pct. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului 52/2016, norma criticată îi dă o altă semnificație prin inserarea definiției «DAE este diferența dintre costul total al creditului și suma efectiv împrumutată», definiția rezultantă devenind, practic, neinteligibilă”, se precizează în decizia CCR, mai scrie Agerpres.

Seară frumoasă!

Discuții decisive pentru aprobarea PNRR, la Bruxelles was last modified: mai 11th, 2021 by Claudiu Pamuc

Vă recomandăm:

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter