Discursul Prof. univ. dr. Ovidiu Predescu susținut la simpozionul „Prevenirea corupţiei în perioada 2016-2020. Perspective instituţionale”

Doamnelor și domnilor,

        La începutul scurtei mele intervenții vă transmit salutul călduros și urările de succes pentru lucrările simpozionului din partea domnului Augustin Lazăr, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și regretul Domniei Sale că nu a putut, din motive obiective, să dea curs amabilei invitații a organizatorilor.

Corupția face parte – așa cum se prevede în Strategia Națională de Apărare a Țării – din categoria vulnerabilităților la adresa apărării și securității naționale. Pe plan intern, acest fenomen slăbește statul și instituțiile sale, generează prejudicii economiei și afectează puterea de dezvoltare a României, buna guvernanță, decizia în folosul cetățenilor și comunităților, precum și încrederea în actul de justiție. În domeniul extern, menținerea corupției are impact negativ asupra credibilității și imaginii țării noastre.

Din datele statistice privind infracțiunile de corupție (atât cele prevăzute în Codul penal, cât și infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare) pe total Minister Public, în perioada 2013-2015 și semestrul I/2016, având ca indicator de bază numărul inculpaților persoane fizice trimiși în judecată (cu precizarea că, începând cu 1 februarie 2014, soluțiile de trimitere în judecată includ și acordurile de recunoaștere a vinovăției), situația este următoarea: în anul 2013: 1184  inculpați (522 de dosare soluționate prin trimitere în judecată); în anul 2014: 1364 inculpați (588 dosare soluționate prin trimitere în judecată); în anul 2015: 1910 inculpați (700 de dosare soluționate prin trimitere în judecată); semestrul I/2016: 818 inculpați (344 de dosare soluționate prin trimitere în judecată). Se poate observa o creștere a numărului de inculpați trimiși în judecată în perioada 2013-2015, precum și o ușoară stagnare în semestrul I/2016; situația definitivă pe anul 2016 va fi evidențiată în bilanțul instituției referitor la activitatea desfășurată în cursul acestui an, ce va fi prezentat la începutul anului viitor.

Considerăm că organizarea acestui simpozion este bine-venită și în contextul Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2016-2020 (aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2016). Astfel, rezultatele bune și foarte bune obținute în ultimii ani prin măsurile de combatere a corupției, trebuie susținute în viitor, printre altele, și prin mai multă prevenire, acțiune asupra cauzelor profunde ale corupției și nu numai asupra efectelor ușor de constatat, mai multă educație, inclusiv juridică, și, nu în ultimul rând, recuperarea prejudiciilor cauzate prin comiterea de infracțiuni de corupție.

Precizez că prevenirea corupției, alături de combaterea acesteia, constituie o preocupare instituțională importantă a Ministerului Public pentru perioada 2016-2020, având ca punct de plecare experiența internă în domeniu, dar și modelele internaționale de succes. De asemenea, s-au avut în vedere prevederile Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, semnată de România la Merida la 9 decembrie 2003 și ratificată de parlament un an mai târziu și Strategia națională anticorupție menționată mai înainte.

Astfel, la nivel mondial există trei tipuri de agenții (instituții) naționale anticorupție, și anume: cele care au ca obiect numai combaterea corupției (la noi a se vedea Direcția Națională Anticorupție), partea de prevenire aflându-se în competența puterii executive; instituțiile care fac doar prevenție, parchetul și instanțele judecătorești nefiind specializate în materia anticorupție; agențiile mixte – prevenție plus combatere – de pildă, exemple tipice: Comisia Independentă Anticorupție din Hong Kong (înființată în 1975, cea mai veche din lume, are secții specializate în educație, în prevenție prin desing instituțional anticorupție și în combaterea corupției); în Letonia, instituția similară (KNAB) are o secție de prevenție și una de combatere, cu precizarea că secția de prevenire este condusă de procurori, care au atribuții și în acest domeniu; la fel stau lucrurile și în Slovenia (a se vedea KPK) etc.

Perspectiva instituțională în domeniu, așa cum reiese aceasta din Strategia Ministerului Public pentru perioada 2016-2020, are în vedere, printre altele, următoarele: educația anticorupție realizată în special în școli de personalul didactic, dar și de poliție și de parchete în baza unor protocoale de cooperare (la acest capitol se remarcă activitatea desfășurată de Direcția Generală Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne); organizarea instituțională care să prevină șansele de proliferare a corupției (design instituțional), prin practici eficiente pentru prevenirea fenomenului corupției pe tot palierul social de manifestare. Ne referim cu prioritate la sistemul judiciar, al administrației publice centrale și locale, sistemul operațional de efectuare a achizițiilor publice, sistemul sanitar, sistemul educațional, sistemul de realizare a retrocedărilor de bunuri naționalizate ori confiscate.

Exemple de design instituțional :

• Practica ghișeurilor unice, instituite pentru eliberarea unor documente de identitate, înmatriculări de autovehicule, obținerea unor permise sau autorizații; clientul administrației publice va intra în contact cu un singur funcționar, într-un mediu supravegheat, astfel încât șansele de pretindere sau dare de sume de bani ori cadouri să devină inexistente;
• Sistemul național de achiziții publice electronice face ca, printr-o transparență absolută, cererile de ofertă pentru participarea la licitațiile din domeniul achizițiilor publice să fie aduse la cunoștința celor interesați, iar ofertele să fie depuse în același fel (electronic), permițând astfel un control permanent al competitorilor economici, dar și al societății civile asupra corectitudinii desfășurării licitației publice;
• Cardul de sănătate – permite un control eficient, în timp real, asupra modului cum sunt prescrise  medicamentele pentru pacienți, precum și asupra corectitudinii eliberării acestor medicamente din farmacii, în situația acelor rețete al căror cost integral sau parțial este suportat din bugetul caselor de asigurări de sănătate (C.N.A.S., CASA O.P.S.N.A.J. etc.);
• Integrarea bazelor de date ținute de mai multe autorități publice distincte în scopul facilitării verificării corectitudinii unor declarații făcute pe propria răspundere de comercianți ( pentru control fiscal, în special în ceea ce privește colectarea și deducerea T.V.A.), dar și în scopul verificării declarațiilor de avere și a celor de interese depuse de persoanele fizice care au astfel de obligații potrivit legii.

Relația cu mass-media, social media și organizațiile neguvernamentale pentru aducerea la cunoștința publicului a rezultatelor combaterii corupției reprezintă, de asemenea, forme eficiente de prevenire a corupției, prin efectul disuasiv pe care îl generează față de acest fenomen în societate.

În încheiere, vă rog să-mi permiteți să urez și eu succes lucrărilor simpozionului, să vă doresc dv. sărbători frumoase și să vă mulțumesc pentru atenția acordată.

Prof. univ. dr. Ovidiu Predescu

Consilier al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Sursa informației