76 views
Mulțumesc în primul rând pentru, hai să spunem, aproape o invitație permanentă la aceste conferințe și de fiecare dată problema cea mai importantă pe care o setez înainte de aceste conferințe este aceea a listei de subiecte pe care aș putea să le abordez în momentul în care particip aici. Dar, de fiecare dată, aproape că toate speech-urile celor care au debutat la începutul acestei conferințe… aproape că anulează orice fel de subiecte pentru că ele sunt extrem de complicate și de complexe. Eu aș reduce lucrurile, poate foarte simplu, la faptul că această conferință este una nu numai binevenită pentru ca specialiștii din cele două domenii, al științelor juridice și al planificării și arhitecturii, să se cunoască mai bine, vizavi de instrumentele, noțiunile, metodele, conceptele cu care lucrează, pentru că acestea se dovedesc de foarte multe ori greu de înțeles în momentul în care ne concentrăm efectiv pe dezideratul suprem al profesiei pe care noi o servim. Dar, pe de altă parte, aceste conferințe reprezintă, din punctul meu de vedere, o platformă de dialog și asta este cea mai importantă pentru că, în primul rând, se poartă între profesioniști care își cunosc destul de bine sau foarte bine domeniul și, mai mult, generează de fapt o masă critică de concepte, metode și instrumente care pot la un moment dat să se revizuiască sau să devină mult mai adecvate stadiului societății în care noi trăim.
Anca Ginavar spunea un lucru foarte important, și anume că este despre modul în care noi trăim. Noi, urbaniști, arhitecți, avem o viziune foarte stilistică asupra mediului în care trăim și ne concentrăm foarte mult pe norme care țin mai mult de design urban, de echilibru, de modul în care putem să stimulăm dezvoltarea. Colegii noștri de panel, de conferință, sunt cei care ne ajută să transferăm toată această concepție în instrumente foarte clare care să ne servească, de fapt, modul în care să organizăm tot acest proces de dezvoltare. În toată ecuația aceasta, dincolo de textele de lege, de, hai să zicem, fundamentarea științifică a dezvoltării, mai apare o ecuație importantă sau, mai bine zis, mai apare un pion extrem de important. Și aici vorbim despre cine implementează toate aceste lucruri, vorbim despre administrație și vorbim despre faptul că administrația are cele două opțiuni, de a fi reactivă, de a aplica efectiv un text de lege sau reglementările pe care le furnizează o documentație de urbanism și este, de altfel, situația cel mai des întâlnită sau ea poate să devină proactivă, poate să devină un actor foarte important și atunci vine și reclamă, într-un mod foarte serios, nevoia de a avea instrumente și metode noi, adecvate și foarte creative. Și aici cred eu că trebuiesc neapărat fundamentate de ajutorul nostru, al celor care furnizează conceptele științifice din domeniul planificării și al colegilor noștri care furnizează acest fundament științific riguros al științelor juridice.
Închei doar cu un singur lucru, de fapt este o invitație și această invitație este de a cunoaște mai de aproape studiile de fundamentare ale PUG-ului București. Ele, în acest moment, sunt accesibile pe pagina web a Primăriei Municipiului București și fiecare dintre ele, de fapt, reprezintă niște studii foarte sofisticate, aș spune foarte complexe, analizând segmente foarte serioase asupra modului în care acest oraș – cel mai complex, din punctul meu de vedere, din România – a evoluat în ultimii 35 de ani. Fiecare dintre aceste studii de fundamentare ajung la un moment dat să definească complexitatea problemei pe care a studiat-o – de la spațiile verzi, de la modul în care studiile de teren și regimul proprietății au evoluat în București, modul în care toate aspectele care țin de utilități și de mobilitate urbană pot să creeze probleme. Explică, într-un fel sau altul, de ce domnul decan a întârziat, de exemplu, pentru că, din nefericire, toate aceste lucruri sunt fapte pe care profesioniștii le-au interpretat. Problema cea mai complicată de-abia acum începe, pentru că fiecare dintre aceste concluzii, dacă le-am pune pe un piedestal și am considera că acelea sunt cele mai importante, pot să conducă la o viziune extrem de sectorială, extrem de specializată. Vrem spații verzi? Păi, facem numai spații verzi. Vrem să avem mobilitate? Păi, atunci rezolvăm doar problema mobilității. Lucrurile sunt mult mai complicate. Pe semne că, așa cum aici avem o platformă de dialog și de negociere, și în cazul elaborării efective a reglementărilor finale, a conceptului de dezvoltare a Municipiului București, va exista o negociere foarte profundă și această negociere să știți că nu se poartă doar între administrație și cei care realizează această documentație. Este o negociere în care fiecare dintre noi ar trebui să interacționăm, pentru că… mai ales mare parte dintre cei care sunt implicați în acțiunile juridice, judiciare, pe care le vedem pe listele instanțelor, sunt aspecte care provin efectiv din aceste reglementări. Și poate că această atitudine proactivă ne va conduce să înțelegem cum, care este acest mecanism și ce ar putea să formuleze el în final.
Colega mea, Simona Butnariu, va veni cu această temă astăzi. Vă va prezenta poate într-un format foarte succint, pentru că timpul nu-i va permite să dezvolte acest subiect, dar cred că pentru noi toți următorul an va fi un an în care studiile acestea de fundamentare se vor transpune într-o formulă de dezvoltare a Bucureștiului și cred eu că, cu cât înțelegem mai bine și vrem să participăm la acest proces, cu atât cred că Bucureștiul va arăta așa cum ne dorim noi.
