Discursul președintelui UNBR susținut cu ocazia Conferinței internaționale „Dialogul interprofesional între judecători, procurori și avocați”

23 sept. 2015
Vizualizari: 2109

Despre

  • Avizul CCJE nr. 16 din 2013
  • Formarea unei mentalități noi privind relațiile dintre profesioniștii dreptului
  • Fațeta nevăzută a muncii avocatului: aceea de prim judecător a cauzei clientului său
  • Factorii ce influențează analiza și recomandările raporturilor dintre judecători și avocați
  • Analiza modului de interacțiune dintre profesia de judecător și profesia de avocat

Este greu de a acționa astfel încât rolul rezervat de lege „oamenilor legii” să fie corect perceput.

Date fiind rolurile de tehnician, sfătuitor și lider de facto, responsabilitățile etice ce revin avocatului sunt în egală măsură la fel de vaste ca cele ce revin judecătorului.

Sursa responsabilităților etice ale avocaților rezultă atât din calitatea de specialiști calificați în domeniul dreptului, cât și din statutul lor prezumat de cetățeni cu educație juridică atestată prin titlul profesional de avocat, perceput, de regulă, ca „om al legii”. Responsabilitatea etică este bazată pe un contract social implicit între avocați și restul societății, de esența oricărei societăți în care există democrație bazată pe lege. În interesul propriu superior al instituțiilor în care avocații își desfășoară activitatea, avocații au obligația de a evidenția permanent rolul legii, al regulamentelor și normelor de drept ca fundament și expresie a politicilor publice pe care, deopotrivă, democrația constituțională și statul de drept le impun. Îndeplinirea acestei obligații este și expresia exercitării dreptului la liberă exprimare, principiu fundamental al exercitării profesiei independente de avocat.

Proiectul a făcut cunoscut statutul privilegiat pe care îl are avocatul: acela de „profesionist”, căruia îi revin obligații explicite și implicite de protecție a intereselor clienților, de promovare a supremației legii și, în general, de furnizare a serviciilor de interes public.

Proiectul a evidențiat că avocatul este perceput fie cu o viziune etică relativ restrânsă, ce acordă importanță crucială datoriei avocatului de a apăra interesele personale ale clienților, fie cu o viziune mai largă, în care avocații sunt priviți ca „preoți ai legii”, având obligații extinse cu privire la norma de drept și interesul public, cu rol de mediator între puterea judecătorului și cel chemat în justiție. S-a exprimat și opinia că întreaga idee a eticii juridice pe care o expun în public avocații când este vorba despre profesia lor este în mare parte o prefăcătorie ce funcționează, în principal, ca paravan pentru interesul propriu al avocaților sau pentru alte interese, „obscure”, ce controlează sau în baza cărora funcționează în concret justiția și configurează incorect, doar pentru publicul neavizat, „de formă”, raporturile „neapărat, doar ideale „ dintre judecători și avocați.

Indiferent de plusurile sau minusurile Proiectului, acesta are o importanță semnificativă, deoarece a permis analiza modului de interacțiune dintre profesia de judecător și profesia de avocat, într-un anumit context, la toate nivelurile carierelor acestora și a evidențiat:

1. responsabilități față de sistemul judiciar și supremația legii, fundamentul democrației politice, economice și constituționale, inclusiv contribuția profesiilor juridice la liberul acces la justiție și întărirea supremației legii și a instituțiilor juridice în Romania, precum și eforturile de susținere din partea tuturor decidenților a carierelor profesionale ale judecătorilor și avocaților în îndeplinirea propriilor responsabilități profesionale ale celor implicați;

2. responsabilități de asigurare a mediului favorabil formării și dezvoltării unor bune practici profesionale, cultivării valorilor etice ale fiecărei profesii;

3. responsabilitățile judecătorilor și avocaților față de propriile instituții organizate legal, cărora le aparțin, inclusiv pentru realizarea unor comunicări libere cu respectarea deontologiilor profesionale ale celor implicați , pentru ca încrederea în valorile justiției, bazată pe legea înțeleasă ca regulă „spusă de judecător” într-un caz concret sa aibă temelie etica profundă.

Nu dorim să sugerăm că orice avocat poate – sau ar trebui – să respecte toate aceste responsabilități în mod egal și în orice context. În multe situații, aceste responsabilități etice sunt complementare, în altele pot fi tensionate, sau chiar conflictuale.

Avocații vor fi puși adesea în poziția ingrată de a alege care dintre aceste responsabilități vor avea întâietate în determinarea anumitor metode de acțiune. Avocații specializați în drept penal ce asigură apărarea, de exemplu, consideră în general că au, în anumite cazuri specifice, obligații mai mari în a proteja interesele clienților – și mult mai puține obligații de a respecta supremația legii sau interesul public – decât avocații care consiliază companii cu privire la conformitate cu normele de drept, unde contextul material și procedural al activității avocatului diferă foarte mult.

Nu există în prezent și nu a existat vreodată, „o credință unică și adevărată” a exercitării etice a profesiei de avocat. De-a lungul istoriei, avocații și-au fundamentat responsabilitățile etice pe tradiții ce sunt în egală măsură „progresive” și „conservatoare”, bazate pe faptul că profesia juridică presupune obligații normative ce urmează îndatoririle evocate mai sus.

Nu credem că există o cale unică de urmat pentru fiecare avocat sau fiecare judecător în vederea atingerii unor obiective de aceeași natură!

Proiectul a demonstrat că, în toate situațiile, avocații trebuie să ia în considerare postulatul că acțiunile lor trebuie să se încadreze în interpretarea rezonabilă a „limitelor legii” și că avocații au permanent obligația de a participa la acțiunea de reformare a cadrului juridic, pentru a servi mai bine obiectivul salvgardării drepturilor și interesului public în administrarea echitabilă și eficientă a justiției.

Proiectul a demonstrat că rolul profesiilor juridice este diferit atât sub aspectul principiilor și regulilor de procedură pe care avocatul și judecătorul le abordează „în chei diferite”, cât și sub aspectul regulilor deontologice. Orice limitare a interpretărilor regulilor profesionale, a căror adaptare în timp evoluează odată cu practica și experiența, dar și cu schimbările intervenite la nivelul societății, exclude încorsetarea în „practici comune”, care ar putea duce la confuzii cu privire la rolul fiecărui participant la actul de justiție – judecător, avocat – și chiar la afectarea independenței fiecărei profesii, concepută diferit, dar desemnată prin aceeași terminologie.

Este decisivă înțelegerea, dar și afirmarea programatică a rolului fiecărei profesii în actul de justiție, în conformitate cu principiile comune ale acestora: respectarea legii, secretul profesional, integritatea și demnitatea, respectul pentru justițiabili, competența, echitatea și respectul reciproc. Este cert că avocații au un rol esențial ”în asigurarea aplicării legii, respectului drepturilor și garanțiilor fundamentale ale justițiabililor” și nu numai „semnificativ”!

Rolul diferit al avocaților, judecătorilor, procurorilor nu trebuie confundat cu „bunele practici” în interpretarea și aplicarea instituțiilor juridice.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Relațiile dintre judecători și avocați trebuie să se bazeze pe înțelegere reciprocă cu privire la rolul fiecăruia, pe respect reciproc și pe independența unora față de ceilalți.

Proiectul a urmărit și urmărește crearea unor relații interprofesionale pe termen lung, având la bază o formare comună și năzuința respectării promisiunilor făcute în spațiul public. Iată de ce profesia de avocat își exprimă convingerea că Proiectul devine viabil dacă devine tot mai pragmatic și dacă nu este estompat de festivism, dobândind tot mai multă eficiență prin caracter lucrativ, la nivelul generațiilor diferite de judecători, procurori și avocați, la nivel regional și local.

Acesta este consensul larg la care recurgem după parcurgerea ciclului de Conferințe reunite într-un volum dedicat Proiectului!

Ne exprimăm convingerea că orice document încheiat între reprezentanții profesiilor, bazat pe rezultatele unei conlucrări de bună credință pentru configurarea programatică a dialogului interprofesional, se va dovedi lucrativ și va dobândi valențe formative în plan educațional, numai dacă se va reflecta și în practică și nu va rămâne doar un „moment” al unui eveniment înregistrat ca deosebit de util pentru reforma reală a mentalităților, fără de care nu se poate vorbi de o justiție făcută în interes superior».

Sursa informației este comunicatul de presă publicat de UNBR (www.unbr.ro).

Discursul președintelui UNBR susținut cu ocazia Conferinței internaționale „Dialogul interprofesional între judecători, procurori și avocați” was last modified: septembrie 24th, 2015 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: