Discursul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel (Ciobotea) din cadrul Adunării Solemne – „Centenarul Constituției României Întregite (1923 – 2023)”

Vizualizari: 198

Domnule Președinte al României, Doamnă Președinte a Senatului, Domnule Președinte al Camerei Deputaților, Domnule Prim-ministru al Guvernului României, Domnule Președinte al Curții Constituționale, Doamnă Președinte a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Domnule Președinte al Curții de Justiție a Uniunii Europene, Doamnă Președinte a Curții Europene a Drepturilor Omului, Distinși reprezentanți ai cultelor religioase, Stimați participanți la această aniversare solemnă,

Ne exprimăm bucuria de a participa, în Palatul Parlamentului, la adunarea festivă „Centenarul Constituției României Întregite”, pentru a omagia pe cei care au adoptat prima Constituție după Marea Unire de la 1918. Marile schimbări din istoria unei țări generează și modificări ale legii fundamentale, modificări care decurg din noile realități și care creează premisele unei importante evoluții ulterioare în toate sferele societății. Astfel, obținerea independenței României, în anul 1878, a dus la proclamarea regatului României în 1881, iar pe plan bisericesc a făcut posibilă recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, în anul 1885. Întregirea României, în anul 1918, și recunoașterea internațională a acesteia au dus la adoptarea unei noi Constituții, în 1923, și la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române, care reunea pe toți românii ortodocși la rang de patriarhie sau patriarhat în 1925. Valorificarea Marii Uniri de la 1918 în viața societății românești s-a făcut și prin noua Constituție.

Pentru Biserica Ortodoxă Română, marile noutăți aduse de legea fundamentală din 1923 au fost: enunțarea constituțională a participării ierarhicilor, clericilor și mirenilor la organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, o treime clerici și două treimi mireni, după modelul Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, în perioada 1868-1918. Anunțarea a două legi organice și a unei legi speciale privind Biserica Ortodoxă Română, care vor statornici principiile fundamentale ale acestei organizații unitare, precum și modalitatea după care Biserica își va reglementa, conduce și administra, prin organismele sale proprii și sub controlul statului, chestiunile sale religioase, culturale, fundaționale și epitropești, după cum se spunea în art. 22 alin. (7) din Legea fundamentală din 1923 și într-o a doua lege privind raporturile dintre culte și stat, art. 22 alin. (10), respectiv Legea cultelor din anul 1928.

Între drepturile fundamentale garantate de către Constituția României din 1923 au fost libertatea conștiinței și libertatea și protecțiunea cultelor, cum se spunea atunci, enunțate de art. 22. În condiții de libertate, statul și biserica pot contribui, fiecare potrivit propriilor competențe, la apărarea demnității persoanei umane, la promovarea libertății și responsabilității omului, precum și la realizarea dreptății și solidarității sociale în viața poporului român.

Constituția României din 1923 a avut și rolul de a integra România din punct de vedere politic, cultural și al drepturilor omului în marea familie a statelor civilizate, în Europa națiunilor. Promovarea vieții religioase și a libertății de religie apăreau ca o obligație de prim rang a României Întregite, în condițiile în care, după apariția Uniunii Sovietice, România se afla la granița lumii libere și reunea cea mai numeroasă populație creștin-ortodoxă care-și putea manifesta nestingherit credința.

Principiile nobile proclamate de Constituția României din 1923 au avut de înfruntat însă regimurile autoritare sau dictatoriale, care au culminat cu instalarea regimului comunist în România, în anul 1945, și abrogarea acestei Constituții, în anul 1948. Reamintim, cu acest prilej, că, în anul 1866, prima Constituție a României a fost votată într-o sală aparținând Mitropoliei Țării Românești, iar, începând de la Constituția din 1923, toate constituțiile României au fost votate în clădirea construită în anul 1908, pe Dealul Mitropoliei, actualmente Palatul Patriarhiei.

La acest ceas aniversar pentru România și Curtea Constituțională a României, ne rugăm lui Dumnezeu să binecuvânteze lucrările acestei adunări solemne și să dăruiască tuturor celor prezenți sănătate, pace și bucurie, precum și mult ajutor în toată lucrarea folositoare vieții și demnității poporului român.

Vă mulțumesc!

Discursul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel (Ciobotea) din cadrul Adunării Solemne – „Centenarul Constituției României Întregite (1923 – 2023)” was last modified: martie 28th, 2023 by Preafericitul Părinte Daniel (Ciobotea)

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice