Discursul domnului prof. univ. dr. Ovidiu Predescu cu ocazia Galei premiilor științifice ale Uniunii Juriștilor din România

13 dec. 2022
Vizualizari: 469

Doamnelor, domnișoarelor și domnilor, stimată audiență,

Mulțumesc frumos lui Bogdan Ciucă, fratele meu mai mic, cum îi spun eu, proaspăt uns președintele Academiei de Științe Juridice din România și sper ca sub comanda căruia această instituție să-și îndeplinească menirea de a promova știința Dreptului în țara noastră. Din păcate, unii reprezentanți ai științelor exacte contestă existența unei științe a Dreptului, opinând că noi suntem doar tehnicienii care formulăm texte de legi și acte normative și acelea cam îndoielnice…

Eu am să pronunț aici, acum, un argument la carte. Îi mulțumesc dlui prof. univ. dr. Andrei Marga pentru comunicarea sa științifică deosebită. Am asistat la multe comunicări științifice de-a lungul timpului, fie cu ocazia Zilei Justiției, fie cu ocazia Galei Premiilor Științifice care datează din 1995, când președinte era fostul ministru al justiției, regretatul Gavril Iosif Chiuzbaian.

Lucrarea „Criză și democrație”, apărută la Editura Școala Ardeleană din Cluj, reprezintă o abordare în stil interdisciplinar și chiar transdisciplinar. Este o modestă implicare adresată cititorului de a înțelege mai bine lumea contemporană, lumea în care trăim. Omenirea se confruntă cu o criză existențială fără precedent și care se manifestă în societate, societate care, și ea, este dominată de un stres pe cale de a se croniciza. Sesizăm cu toții tendința de a deveni o criză permanentă a societății noastre, căreia va trebui să îi supraviețuim, Doamne ajută!

În acest an, ne confruntăm în spațiul public cu o criză complexă, cu multiple piedici, unele cu repetiție. Regimurile autoritare sau în curs de reformare care doresc, urmăresc clar să obțină controlul societal sub toate aspectele, de la cel financiar, bancar până la cel informațional, bancar etc.

Dintre componentele acestei crize, în eseul meu am analizat succint doar câteva. Mă refer la criza globală a democrației și în principal la criza globală a democrației de tip liberal occidental. Aici occidentalii fac o mare greșeală, crezând că această democrație de tip liberal occidental se potrivește orcui. Asta nu se va întâmpla niciodată! Exemplele pot continua: dacă ne referim la la japonezi, ei au o cultură aparte, valori proprii. La un moment dat, trebuie să se ajungă la un consens cultural pentru că altfel de autodistrugem, facem implozie!

Criza determinată de degradarea mediului și schimbările dramatice ale climei. este  și ea o realitate, poate uneori umflată, dar care există. Factorul antropic, factorul uman are un rol important. Sunt și alți factori care contribuie la acest tip de criză.

Criza provocată de pandemia COVID-19 și criza generată de războiul din Ucraina. Ca o paranteză, discutam cu profesorul Andrei Marga faptul că occidentalii nu s-au străduit suficient, cel puțin de la Napoleon încoace, să înțeleagă caracterul și mentalitatea poporului rus, de la vlădică până la opincă. De aici, insuccesele în cascadă. Nu sunt nici pe departe pro rus, dar sunt patrizanul marii culturi rusești, care s-a format într-un secol de la Pușkin până la Lev Tolstoi. Trebuie să privim cu foarte mare atenție ce facem, ce obiective avem și ce vrem să facem cu viețile noastre, cu națiunea noastră.

Eu, aș mai discuta aici, domnule profesor Marga și onorată asistență, despre cel puțin patru tipuri de crize care se împletesc în momentul de față: inflația mare, criza energetică, criza alimentară și criza climatică, plecând la criza concepției despre om și univers, care este o criză a spiritualității, a valorilor, a modelelor, o criză a înseși demnității umane.

Apoi, criza conceptului de ordine mondială – principala problemă internațională a zilelor noastre, pentru că dreptul internațional există atâta timp cât statele semnatare îl respectă. În momentul în care se propune la nivelul marilor puteri actuale reîmpărțirea teritoriilor, atunci dreptul internațional sucombă. Și, toate acestea, pe fondul deteriorării politicii la nivel global. Acest lucru se face printr-o ascensiune fără precedent a politicilor populiste și extremiste, atât la stânga, cât și la dreapta, acestea favorizând un mediu economic nociv.

În acest cadru, am considerat atât oportun, dar și necesar, să analizez succint starea democrației. Astfel, după câteva scurte reflecții conceptuale, m-am referit la statul național de drept și la instituțiile sale în raport cu globalizarea. Dacă îmi aduc aminte de Marc Topkin, el spunea, referitor la democrație, în celebrele lui două volume, că democrația, la începuturile ei, a fost privită cu lipsă de seriozitate. La fel ni se întâmplă nouă cu globalizarea sau mondializarea – de aici și pericolele și obstacolele pe care le remarcăm.

O întrebare pe care mi-o pun și încerc să dau și răspunsul spre finalul cărții este următoarea: Ce este de făcut din perspectiva juridicului politic și a societății civile pentru întărirea democrației și a statului de drept, a drepturilor omului față de șocurile produse de aceste provocări ale actualei crizei contemporane?

În raport cu ce se întâmplă în lumea contemporană, îl provoc pe cititor să caute răspunsul la întrebări cu acronimul De ce?, precum: De ce ură și nu iubire? De ce război și nu pace? De ce ignoranță și nu cunoștere? De ce autototalitarism și nu democrație? De ce este cetățeanul pentru stat și nu statul pentru cetățean? De ce să dai vina pe cineva și să nu-ți asumi responsabilitatea? De ce dușmănie și nu prietenie? De ce sărăcie și nu prosperitate? De ce haos și nu armonie? De ce inechitate și nu dreptate? De ce istoria trebuie să fie mereu un instrument al propagandei de stat și nu un instrument al adevărului? De ce putere de dragul puterii? Și aici, o nota bene, în lumea noastră de azi, mai mult ca oricând în istoria societăților omenești în forme mult mai rafinate și perfide, puterea și exercitarea acesteia, precum și influența aferentă constituie ceva ce se poate asemăna cu un drog, iar politicile pentru promovarea acestuia se orientează mai mult după interese, după valori sau după regulile dreptului intern or internațional.

Și ca să închei, îl citez pe Tudor Gheorghe, de fapt este și motto-ul lucrării „Înțeleg cum, nu înțeleg de ce.” Mulțumim Editurii Școala Ardeleană! Eu, în calitatea mea de redactor rodat în ale publicisticii juridice, am apreciat colaborarea cu redactorii de la Școala Ardeleană din Cluj, pe care am socotit-o impecabilă, aceștia fiind chiar mai vigilenți și mai autoritari decât când eram eu însumi responsabil executiv la Revista „Dreptul”.

Mulțumim prof. Vasile George Dâncu, directorul editurii, conducerii Uniunii Juriștilor pentru timpul alocat. Pentru asta se scriu cărți – pentru a provoca întrebări într-o lume în care există tot mai puține întrebări serioase și tot mai multe răspunsuri frivole la problemele ontologice.


* Fragment din discurs susținut în deschiderea Galei premiilor științifice ale Uniunii Juriștilor din România, 8 decembrie 2022.

Discursul domnului prof. univ. dr. Ovidiu Predescu cu ocazia Galei premiilor științifice ale Uniunii Juriștilor din România was last modified: decembrie 13th, 2022 by Ovidiu Predescu

Jurisprudență

Vezi tot

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Ovidiu Predescu

Ovidiu Predescu

Este prim-vicepreședinte al Uniunii Juriștilor din România, cercetător ştiinţific de onoare al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române și director fondator al publicațiilor „Dreptul”, precum și secretar general al Academiei de Științe Juridice din România.
A mai scris: