Discursul domnului prof. univ. dr. emerit, av. Valeriu Stoica în cadrul lansării de carte „Drept constituțional”

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Doamnelor, domnișoarelor și domnilor,

Sunt evenimente zgomotoase, ample, cu efecte mici, și sunt evenimente discrete, în spațiul academic, care pot să aibă efecte mult mai mari, cum este și evenimentul de astăzi. Cred că evenimentul de astăzi, chiar dacă nu are amploarea și gesticulația unor mulțimi adunate pe stadioane sau amploarea unor armate care atacă, are totuși consecințe în timp mult mai importante și mai puternice, consecințe în plan personal și consecințe în plan public. Pentru mine, acest eveniment de astăzi are o importanță foarte mare.

În urmă cu 30 de ani, dacă profesorul Vlad Constantinesco își mai amintește, am prânzit împreună în cartierul Cotroceni, într-un restaurant care nu știu dacă mai există, și, între altele, la acel prânz am discutat foarte multe idei, foarte multe îngrijorări. Era perioada de început a democrației constituționale în România. I-am pus, la un moment dat, întrebarea: „Dar ce este pentru dumneata patria?” Și el mi-a spus foarte simplu: „Patria este spațiul constituțional în care trăiesc, și, pentru mine, patria este înțeleasă din perspectiva patriotismului constituțional.”

Discuția pe care am avut-o atunci cu Vlad, despre ce înseamnă patria, ce înseamnă patriotismul, a fost pentru mine catalizatorul care, ulterior, în tot ceea ce am făcut în viața academică, în viața publică și în viață, în general, mi-a limpezit drumul. Astăzi se încheie un ciclu care a început atunci, cu acea discuție, chiar în ziua în care profesorul Vlad Constantinesco urma să aibă o prelegere la Institutul Național al Magistraturii despre Uniunea Europeană. Astăzi închei acel ciclu, pentru că traducerea și publicarea cărții Drept constituțional, scrisă de profesorul Vlad Constantinesco și Stéphane Pierré-Caps, este consecința acelei discuții, dar este, în același timp, și urmarea valorii acestei cărți.

De ce este importantă traducerea și publicarea acestei cărți? Am să rezum.

Mai întâi, cum bine se știe, modernizarea României s-a făcut prin influența culturii franceze, și când spun cultură, mă gândesc la cultura de drept public, dar mă gândesc și la literatura franceză, la filozofia franceză. Ceea ce se cheamă fenomenul de aculturație, care a început la începutul secolului XIX, chiar sfârșitul secolului XVIII în România, și care a însemnat modernizarea României, s-a făcut prin influența culturii franceze, prin influența filozofiei franceze și prin influența literaturii franceze, chiar și a limbii franceze. Este adevărat că acum franceza se vorbește mai puțin decât se vorbea în secolul XIX în România. Chiar dacă limba engleză este mult mai prezentă, influența asupra modernizării României este indiscutabil cea franceză, care își păstrează și astăzi amprenta.

Este importantă această carte pentru că împlinește acest proces de influență a culturii juridice franceze în România. Chiar dacă, astăzi, această influență pare să fie mai difuză, mai puțin perceptibilă, mai puțin pronunțată, ea explică, în bună măsură, configurația instituțiilor democrației constituționale din țara noastră. Este un eveniment important pentru că dreptul public românesc avea nevoie de o asemenea carte. Cum se știe, înainte de comunism, în perioada interbelică, dreptul public român încă nu se cristalizase în direcția democratică în mod ferm, deși, în perioada antebelică, în timpul domniei lui Carol I, această direcție părea să se contureze. Timp de 50 de ani, în regimul comunist, în niciun caz nu mai puteam să continuăm tradiția antebelică generoasă, fragilizată de fenomenele din perioada interbelică. 50 de ani am fost sub influență sovietică, dreptul public mai ales a fost sub influență sovietică, pentru că dreptul civil, din fericire, și-a păstrat o parte din curățenia și puritatea firești pe care le-a avut.

Și fac o paranteză aici. În cartea profesorilor Stéphane Pierré-Caps și Vlad Constantinesco, la un moment dat, se vorbește despre Constituția civilă, și se spune că avantajul dreptului privat, al dreptului civil, al Codului civil, este stabilitatea, pentru că oamenii schimbă puterea, schimbă raporturile de supunere, de dominație sau eliberare, dar își păstrează raporturile civile. De aceea codurile civile și principiile dreptului civil rezistă milenii, nu numai decenii. Închid paranteza.

Este, după aceea, un eveniment foarte important pentru cultura juridică din România. În cartea aceasta se vorbește, la un moment dat, despre decalajul, care s-a manifestat și în Franța, între filozofia politică și dreptul public. Este firesc să fie așa pentru că ideile merg de multe ori înaintea legiuitorului, înaintea normelor, și înțelepciunea legiuitorului ar fi ca, la un moment dat, să urmeze ideile politice, așa cum s-a întâmplat în dreptul constituțional. Frumusețea acestei cărți, printre altele, constă și în prezentarea comprehensivă, sintetică, a istoriei ideilor constituționale, pe cele trei direcții importante: Marea Britanie, Statele Unite și Franța, cu specificul fiecărei direcții. Istoria ideilor constituționale trebuie să fie bine asimilată în România, în viața academică, în sfera de drept public din România, pentru a înțelege miza sistemului democrației constituționale.

Mai este important acest eveniment pentru că el are loc într-o perioadă în care, așa cum spunea domnul decan Răzvan Dincă, într-un mod asemănător perioadei interbelice, democrația este supusă, încă o dată, la atacuri foarte puternice, demolatoare. Și nu numai atacuri ideologice, ci și atacuri armate, adică asemănarea cu perioada interbelică nu este deloc deplasată și nu cred că e disproporționată. Cu atât mai mult este nevoie ca, în această perioadă, să avem această resurecție a ideilor care fundamentează democrația constituțională. În carte există un capitol substanțial despre democrația constituțională. Cred că ar trebui să fie citit cu multă atenție. Acest eveniment este important pentru cultura juridică, este important pentru cultura politică din România și important pentru întreaga țară.

Dacă vorbeam la început de patriotismul constituțional, pe vremea când discutam cu Vlad Constantinesco, în urmă cu 30 de ani, evident că vorbeam de dimensiunea națională a acestui sentiment. La acel moment, încă nu știam pe ce drum va merge România. Părea să fie foarte îndepărtată apartenența României la Uniunea Europeană. Astăzi, vorbim în egală măsură de patriotism național și european, chiar dacă se discută foarte mult despre dificultatea de a accepta ideea de suveranitate europeană. Eu cred că există, și trebuie să existe, suveranitate europeană, chiar dacă Europa nu va îmbrăca forma unei federații. Efortul acesta extraordinar de creație care a venit din partea juriștilor, de a elabora această arhitectură ingenioasă, care este Uniunea Europeană, trebuie să continue. Acest spirit de creativitate arată că sistemul acesta nu se aseamănă nici cu o federație, nici cu o confederație, nici cu un alt sistem anterior, ci este un sistem original, care este cu atât mai mult vrednic de a fi apărat și dezvoltat, pentru că este unic în istoria și practica ideilor politice și constituționale din întreaga lume. Astăzi, când democrația constituțională europeană este atacată din toate părțile, cred că este datoria noastră, a tuturor, a juriștilor, să apărăm fundamentele acestui sistem în care credem și care ne face liberi. Miza vremurilor pe care le trăim este libertatea fiecăruia dintre noi. Am convingerea fermă că aceste idei, din cartea profesorilor Stéphane Pierré-Caps și Vlad Constantinesco, ne ajută să înțelegem mai bine libertatea.

Numai un cuvânt aș vrea să mai spun, de mulțumire pentru efortul extraordinar făcut de doamna prof. univ. dr. Diana Dănișor, traducătoarea cărții. Eu am rămas uimit de rapiditatea acestei întreprinderi, de a transpune în limba română un volum destul de amplu și de a face această traducere atât de bine. De obicei, se spune că traducătorii sunt trădători, însă, în cazul acesta, Vlad Constantinesco poate să confirme că este o fidelitate, nu numai lingvistică, nu numai în expresie, ci și o fidelitate față de spiritul științific,  care a fost surprins foarte bine de traducătoarea. Îi mulțumesc pentru că a făcut posibil evenimentul de astăzi și mulțumesc Editurii Universul Juridic pentru că a publicat această carte.

Vă mulțumesc!