Discursul domnului Nicolae-Ionel Ciucă din cadrul Adunării Solemne – „Centenarul Constituției României Întregite (1923 – 2023)”

29 mart. 2023
Vizualizari: 292

Excelența Voastră dle Președinte al României, dnă Președinte a Senatului României, dle Președinte al Camerei Deputaților, dle Președinte al Curții Constituționale, Preafericirea Voastră, dnă Președinte a Înaltei Curți de Casație și Justiție, distinși membri ai Parlamentului și ai Guvernului, dnă Președinte a Curții Constituționale din Republica Moldova, dle Președinte al Curții de Justiție a Uniunii Europene, distinși reprezentanți ai cultelor religioase, distinși membri ai Curții Constituționale a României, Excelențele Voastre, doamnelor și domnilor, sunt onorat să particip alături de dumneavoastră la acest eveniment special pentru a sărbători împreună 100 de ani de la adoptarea Constituției din 1923, Constituția României Întregite. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în organizarea acestui eveniment și să le urez succes în derularea activității lor viitoare.

Așa cum spunea marele nostru om de cultură, Dimitrie Gusti, o constituție este pentru stat ceea ce este conștiința pentru sufletul omenesc. Astfel, o constituție este o conștiință națională codificată. Timp de 100 de ani România a cunoscut renașterea politică, socială și economică a regimului democratic, precum și degradarea și căderea acestuia. În acest context istoric, sărbătorim astăzi ceva mult mai important decât centenarul primei Constituții a României Întregite. Sărbătorim, de fapt, cele mai importante valori liberale democratice ale națiunii române care au supraviețuit în ultimul veac tuturor experiențelor autoritare și totalitare.

Constituția din 1923 trebuie analizată și înțeleasă ca parte componentă a procesului de transformare a națiunii române într-o societate democratică funcțională și parte integrantă a societății europene occidentale. Această transformare democratică este marea operă politică a liberalismului pe care noi toți avem obligația s-o ducem mai departe și să o definitivăm de o manieră ireversibilă.  Constituția din 1923 este un moment unic în tot acest proces continuu de modernizare politică, socială, economică și culturală a României ca stat națiune. Nu a marcat nici începutul, nici sfârșitul acestui proces. A fost însă un excelent moment de revelație politică și intelectuală când statul român național, unitar și indivizibil a fost constituit pe baze democratice de inspirație europeană având ca premisă marele principiu juridic și politic al autodeterminării popoarelor.

Procesul de modernizare s-a cristalizat odată cu formarea statului român în 1859 prin Unirea Principatelor. A continuat apoi cu Marea Unire de la 1918. Ulterior, sub presiunea factorilor istorici și ideologici, modernizarea societății românești a fost brutal întreruptă de succesiunea regimurilor autoritare și totalitare, care au început în 1938 și au sfârșit în decembrie 1989. După căderea regimului comunist, România a revenit în marea familie europeană și a reînceput un amplu proiect de integrare în spațiul politic și economic transatlantic. La începutul anilor 1990 am adoptat o nouă Constituție ale cărei valori și idealuri democratice își au originea și în Constituția din 1923, așa cum Constituția din 1923 completa și dezvolta Constituția din 1866.

Suntem acum într-un moment în care putem să împlinim opera istorică a liberalismului politic prin transformarea radicală a României. Aceasta este misiunea noastră și trebuie să învățăm din experiențele marilor oameni de stat care au făurit România Mare. Acum 100 de ani, statul român reîntregit a avut nevoie de o decizie politică fermă și de o haină constituțională europeană, modernă, liberală pentru a se desăvârși ca stat național unitar. Așa cum spunea I.C. Brătianu, era nevoie de o Constituție „izvorâte din nevoile reale ale noului statut român”. Acum, după 100 de ani, avem nevoie de toate resursele politice, economice și intelectuale ale țării pentru a face saltul înainte, pentru a arde etapele pierdute și pentru a definitiva de o manieră ireversibilă procesul de modernizare a societății românești ca societate europeană. Datorăm înaintașilor noștri finalizarea marii opere politice a acestei națiuni.

Distins auditoriu, am putea discuta foarte multe despre importanța practică și simbolică a Constituției din 1923. Mă voi rezuma la a enunța acele prevederi care au reprezentat și reprezintă zestrea cea mai de preț pentru constituționalismul românesc interbelic, zestre care s-a transmis în timp și pe care trebuie să o îmbogățim necontenit prin acțiunile și deciziile noastre de zi cu zi.

Constituția din 1923 a consacrat la nivel de normă fundamentală votul universal pentru alegerea reprezentanților națiunii premisa democratică a oricărei societăți liberale. A stabilit în premieră obligația pentru legiuitori de a prevedea dreptul de vot și de a fi ales pentru femei, respectiv egalitatea deplină între bărbați și femei cu privire la drepturile civile. A stabilit egalitatea în drepturi a tuturor românilor fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie. Totodată, Legea fundamentală din 1923 a stabilit controlul de constituționalitate a legilor prin Curtea de Casație și Justiție, un aspect esențial pentru orice stat de drept în care puterea este limitată prin drept. Nu în ultimul rând, a întărit independența și rolul justiției și stabilirii inamovibilității judecătorilor și a pus sub control judecătoresc actele nelegale ale autorităților administrației publice. Dar cea mai importantă prevedere, atât în plan practic pentru contextul istoric de atunci, cât și în plan simbolic pentru viitorul națiunii, a fost prevederea din art. 1 care a stabilit că România este stat național, unitar și indivizibil.

Toate aceste norme, instituții și reguli constituționale au contribuit la consolidarea democratică a statului și au asigurat zestrea constituțională democratică a națiunii române, precum și memoria constituționalismului liberal de factură europeană. Aceste valori au fost integrate la nivelul societății și nu au putut fi eliminat de regimurile autoritare și totalitare care au blocat dezvoltarea României timp de jumătate de secol.

Doamnelor și domnilor, Constituția din 1923 a fost un succes pentru că a biruit timpul. Valorile sale s-au perpetuat, au fost preluate în cele din urmă în practica instituțională și s-au dezvoltat până în prezent și se vor dezvolta mult timp de acum înainte. Împreună cu Legea fundamentală din 1866 a vechiului regat și cu Legea fundamentală din 1991 a noului regim postcomunist, Constituția din 1923 a României Întregite face parte din patrimoniul constituțional democratic al statului român și a asigurat premisele modernizării și democratizării națiunii române. Suntem datori să-i păstrăm valorile și suntem obligați moral să definitivăm marea operă politică a liberalismului, care a fost, este și va fi dezvoltarea accelerată a României ca parte integrantă a societății democratice occidentale. Aceasta este moștenirea lăsată de înaintașii noștri și promisiunea noastră pentru viitor.

Vă mulțumesc!

📌 Fragment din alocuțiunea domnului Nicolae-Ionel Ciucă din cadrul Adunării Solemne – „Centenarul Constituției României Întregite (1923 – 2023)”.

Discursul domnului Nicolae-Ionel Ciucă din cadrul Adunării Solemne – „Centenarul Constituției României Întregite (1923 – 2023)” was last modified: martie 29th, 2023 by Nicolae-Ionel Ciucă

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice