Discursul domnului Cosmin Marina din cadrul Conferinței naționale „Prevenirea și combaterea spălării banilor. Impactul legii asupra profesiilor liberale”, ediția a V-a

Bună dimineața, doamnelor și domnilor! Sunt în fața dvs., nu în calitate de avocat, în calitate de reprezentant al acestei importante profesii liberale. În fața dvs. este dl Președinte Briciu. În calitatea mea de Vicepreședinte al Camerei de Comerț a Municipiului București, am mandatul din partea conducerii de a vă adresa un cuvânt de bun venit în Palatul Camerei pentru a vă prezenta, printre altele, și istoria acestui palat. Este rezultatul contribuției oamenilor de afaceri din perioada antebelică, construit cu sprijinul Casei Regale a României. În acea perioadă, și oamenii de afaceri și instituțiile statului român au conștientizat importanța Camerelor de Comerț în România și tocmai de aceea și-au dat mâna, s-au unit în a face acest minunat edificiu. Suntem în postura în care putem să apreciem efortul oamenilor de afaceri de la acel moment, în a aloca fonduri și nu numai, în spiritul, în ajutorarea comunității. A fost alocat de către Casa Regală terenul pe care este amplasat acest palat și aveau și un termen de edificare a acestui acestui palat, respectiv 10 ani. Prin eforturile comune au reușit edificarea palatului, în 4 ani, ceea ce la acel moment a fost o performanță și cred că este și astăzi, această performanță dacă ne raportăm la mersul construcțiilor, nu doar din România, dar și din alte părți.

Acest eveniment se încadrează printre proiectele Camerei de a se deschide nu doar către mediul de afaceri, dar și către publicul larg, pentru a se bucura de realizările din perioada antebelică, astfel cum am menționat anterior. Felicităm pe această cale și ne onorează invitația de a pune și noi sprijinul pentru astfel de evenimente și mulțumim dlui Președinte al Universului Juridic, dl Cîrstea.

Apreciem că și acest eveniment are un rol de conștientizare a opiniei publice, a mediului de afaceri cu privire la importanța în contextul actual al legii privind prevenirea și combaterea spălării banilor și terorismului, în sensul că aceasta nu trebuie să rămână în conștiința publicului doar prin prisma unor sancțiuni complementare codului penal sau prin prisma necesității de a fi transpuse în legislația națională a unor directive europene. Cred că prin dezbaterile din această conferință se aduce o contribuție și asupra ideii că aceste norme asigură un mediu de business concurențial și transparent și asigură egalitatea companiilor, dar și cetățenilor în fața legii.

Camera, prin aparatul de specialitate, urmărește cu interes modificările legislative și informează membrii cu privire la modificările legislației europene și naționale, în contextul dezvoltării tehnologice a inteligenței artificiale, dezvoltare care trebuie să îmbrace forme juridice în toate domeniile. De cele mai multe ori, aceste schimbări sunt privite de mediul de afaceri ca niște sarcini, niște cheltuieli în plus față de greutățile cu care se confruntă în viața de zi cu zi. Sperăm ca dezbaterile, precum cele de astăzi, să aducă argumente în plus, că efortul antreprenorilor privind implementarea obligațiilor reglementate prin această lege specială sunt de natură a dezvolta mediul de afaceri sănătos, în care derapajele sunt sancționate, iar normalitatea este apreciată.

Observăm cu interes că tema spălării banilor este privită în principal ca un efect al fenomenului evazionist, însă nu putem să nu observăm că mediul de afaceri este alterat de infuzie a capitalului provenit dintr-o arie mult mai largă de fapte reprobabile, cum ar fi corupție, trafic de droguri, trafic de persoane, comerț ilegal de orice feluri de bunuri, camera apreciind cel puțin ar aprecia dacă ar exista o astfel de statistică cu privire la astfel de fapte. Recent, temele legate de combaterea spălării banilor și terorismului, au căpătat un nou cadru conceptual, cel al inteligenței artificiale a reglementărilor privind tranzacționarea capitalului preponderent prin instituții financiare, cât și interacțiunile dintre aceste norme. Preocupările organismelor europene cu privire la această temă sunt de natură a clarifica un aspect extrem de important și anume, că aceste practici neconcurențiale sunt prezente la nivel european, dar și la nivel global, astfel că se nasc câteva întrebări, firești. Putem învăța din experiențele altor sisteme de drept? Trebuie să existe o colaborare și monitorizare instituțională a bunelor practici la nivel european, dar și global? Poate România să dea exemple de bune practici la nivel european? și cum pot organizațiile publice, dar și cele private să colaboreze mai eficient pentru un mediu de afaceri mai responsabil?

În contextul de mai sus Camera și exprimă sprijinul necondiționat pentru susținerea specialiștilor în domeniu, având convingerea că aceste dezbateri sunt în folosul mediului de afaceri. În același context, având în vedere rolul de liant pe care îl are Camera dintre mediul de afaceri și autorități, și Camera a început un amplu proces de redimensionare a serviciilor sale, în sprijinul comunității de business. Un prim proiect este alocarea de resurse umane responsabile cu identificarea de noi servicii camerale care să sprijine efectiv nevoile mediului de afaceri, dar și reformarea Curții de Arbitraj București prin atragerea de arbitri de o foarte mare reputație profesională și morală, precum și conștientizarea opiniei publice cu privire la importanța arbitrajului. Sub acest aspect al implicării Camerei în acest fenomen, pentru a veni în sprijinul eforturilor noastre, apreciem pozitiv dacă acest eveniment se va concretiza printr-o sinteză de bune și rele practici punctuale pentru a fi diseminate mediului de afaceri din București, cel puțin.

Cu aceasta aș vrea să închei și să vă urez ca lucrările dvs. la acest eveniment să se desfășoare în bune condiții și cu rezultate notabile. Vă mulțumesc!