Discursul domnului Cătălin Dascăl cu ocazia aniversării de 20 de ani a UNPIR Filiala București

20 de ani de profesionalism în profesie

Cătălin Dascăl: Bună seara și bine ați venit la Zilele UNPIR Filiala București, aceste zile care sunt menite să serbeze cei 20 de ani de la înființarea Filialei București. Pentru că, da, în 2000, în urmă cu 20 de ani, lua ființă, la puțin timp după nașterea Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență, și Filiala București. Mă bucur să văd astăzi multă lume printre noi, mă bucur să văd că avem atât de mulți prieteni ai profesiei, prieteni din cadre universitare de renume; prieteni din profesii liberale conexe… Din păcate, o să debutăm acest eveniment – care era menit să fie doar o aniversare – cu un moment nu tocmai plăcut: Un prieten al profesiei noastre, un coleg de-al nostru, membru în Consiliul Național de Conducere, la numai 49 de ani, miercuri, a încetat din viață. Este vorba de colegul nostru Ioan Biriș. Este un moment foarte trist și evident că nu avem ce să facem, nu este în puterea noastră de oameni să facem ceva, în afară de a vă ruga ca, la începutul acestei conferințe, să ținem un moment de reculegere pentru colegul nostru Ioan Biriș. Vă mulțumesc.

Nu este tocmai ușor să trecem dintr-un registru în altul. Vă mărturisesc că zilele trecute, când am aflat, mi s-a scurs orice ideea de a ține un discurs și în ce direcție să fie acest discurs. Încerc să fac această trecere, pentru că viața merge înainte și n-avem cum s-o alinăm, în ideea în care să continuăm cu demersurile noastre profesionale și aniversare.

Înainte de toate aș vrea, pentru că este o aniversare a Filialei București, să-mi permiteți să prezint încă o dată Consiliul de Conducere al Filialei București, dna Ileana Bustea, avocat, colega noastră în consiliu, și pe acest mandat, și în mandatele anterioare; și o veste pe care am aflat-o recent – consul onorific al Republicii Ecuador în România. Colegul nostru, avocat și practician în insolvență, Aurel Liscan; colega noastră practician în insolvență Mihaela Turmac; și, evident, fără a avea nevoie de vreo prezentare, dl președinte al UNPIR și membru în Consiliul de Conducere al Filialei București, dl Nic Bălan.

Este o bucurie, așa cum spuneam, să vedem o sală plină la acest eveniment. Emoțiile sunt puternice, nu este tocmai ușor să vezi foștii profesori din universitate că sunt alături de tine la un astfel de eveniment; și actuali profesori în școala doctorală. Și dați-mi voie să continui prin a prezenta invitații din această seară, invitați cu care, evident, ne mândrim, este o bucurie enormă să vă avem aproape. Am să încep prin a-l prezenta pe dl prof. univ. dr. Iosif Urs, președintele Universității Titu Maiorescu și membru titular al Academiei de Științe Juridice din România. Dna prof. univ. dr. Smaranda Angheni, rectorul Universității Titu Maiorescu și, de asemenea, membru titular al Academiei de Științe Juridice din România. Dl profesor – nelipsit și foarte drag nouă, la toate seminariile de pregătire profesională – Augustin Fuerea și membru în Consiliul Științific al INPPI condus de dna președinte aici de față, Simona Miloș. Dl prof. univ. dr. Marian Săcărin, de la Academia de Studii Economice, de asemenea membru în Consiliul Științific al INPPI din România. Din partea baroului universitar, dl conferențiar universitar dr. Vasile Nemeș. La fel, nelipsită la seminariile noastre de pregătire și cu un suport real, dna dr. Nicoleta Țăndăreanu, formator al INM și membru în Consiliul Științific al INPPI. Dna Valentina Veronica Mitran, vicepreședinte la ANPC. Dl Aurel Andrei, președinte CECAR filiala București. Asist. univ. dr. Adrian Hărătău, la fel, un prieten … și apreciat în cadrul seminarului de pregătire profesională… Dl deputat Sorin Lazăr, președintele Comisiei de Buget-Finanțe, Bănci, din cadrul Camerei Deputaților. Dna Mirela Iovu, președintele Asociației Consilierilor Juridici din … Și, bineînțeles, nu sunt lăsați la urmă dintr-un anume motiv, ci tocmai pentru că sunt frații noștri de profesie: Dorin Ciobanu din Chișinău. Am uitat – îmi cer scuze – și revin: Dna Manuela Tăbăraș, din partea Camerei Notarilor Publici.

Așa cum vă spuneam, momentele în care ne-a prins această aniversare nu au fost tocmai cele mai fericite, însă trebuie să mergem mai departe și am încercat să pregătim acest eveniment aniversar sub acest motto pe care l-ați văzut și la intrare: „20 de ani de profesionalism în profesie”, pentru că este un motto care caracterizează întreaga noastră profesie – nu este vorba aici numai de Filiala București; este vorba de contribuția fiecărui practician în insolvență membru al uniunii, care, prin profesionalism, a dat dovadă, în acești 20 sau 21 de ani de la fondarea UNPIR, de o preocupare în a face față tuturor provocărilor pe care ni le-a lansat această profesie – o profesie nouă, tânără, ca profesie liberală, însă dacă ne gândim bine la ce putere aveam pe vremea când aveam 20 de ani, și acele vorbe care spun „dacă aș fi avut la 20 de ani mintea pe care o am acum…” – este clar că suntem exact în momentul în care avem și mintea și avem și vârsta potrivită nu să mai facem față provocărilor, pentru că asta s-a văzut că am reușit, ci să ducem această profesie într-o cu totul și cu totul altă direcție, acolo unde în mod firesc îi este locul – și am spus lucrul ăsta absolut tot timpul.

Aș vrea să vă prezint, foarte pe scurt, ce am pregătit pentru această conferință. Debutăm astăzi cu deschiderea acestei conferințe, urmată de un seminar de pregătire profesională, un debut în care ne bucurăm și de alocuțiuni din partea invitaților noștri la acest eveniment, pentru că trebuie să integrăm, și asta am făcut tot timpul – am încercat, în orice eveniment profesional, să integrăm și această pregătire profesională continuă –, deschiderea asta va fi urmată de un seminar de pregătire profesională, care se va continua în prima parte a zilei de mâine, iar începând cu ora 18 va avea loc Gala Zilelor UNPIR, sub această egidă – „20 de ani de profesionalism în profesie” –, unde avem, la fel, dedicată o sesiune de discursuri din partea membrilor UNPIR și din partea invitaților.

Am încercat ca la acest eveniment aniversar, evident, să nu-i uităm pe cei care au contribuit la fondarea profesiei, la dezvoltarea ei, sens în care materialele pe care le găsiți în mapele domniilor voastre veți vedea că acea agendă are o enumerare, în finalul ei, a tuturor președinților care au fost aleși în ultimii 20 de ani și a membrilor consiliilor de conducere. La fel, veți regăsi și președinții uniunii, începând cu dl Emilian Radu, care este și astăzi președinte de onoare al uniunii, succedat de regretatul Arin Stănescu, și astăzi îl avem pe dl președinte Nic Bălan. Și, în calitate de filială București, evident că ne mândrim că toți președinții au fost membri ai Filialei București.

La fel, am încercat să marcăm acest eveniment printr-o broșură în care să regăsim atât materiale care vor fi prezentate în cadrul acestui seminar, dar să fie ca o broșură aniversară, să ne aducă aminte de acești 20 de ani, cu articole, atât ale lectorilor care sunt membri ai uniunii, cât și a prietenilor, colaboratorilor permanenți, practic, în aceste seminarii, din partea cadrelor universitare și, evident, din partea INM, având ca reprezentant pe dna Nicoleta Țăndăreanu.

Sper să fie un volum aniversar – am spus-o și în acest Cuvânt înainte – care să creeze debutul elaborării unor astfel de materiale, alături, evident, de revista noastră, Phoenix. Dar să ne aplecăm mai mult asupra acestor chestiuni, ca să creăm, finalmente, o reală bibliotecă de practică, de jurisprudență, dar și de materiale scolastice, care să fie de folos în dezvoltarea acestei profesii.

La fel, avem bucuria să oferim, la această conferință aniversară, și Revista română de Drept comercial, coordonată de dna Nicoleta Țăndăreanu, și în care avem șansa să regăsim ultimul articol al regretatului profesor Cărpenaru. Este o mare șansă și a fost o bucurie pentru noi să regăsim acest ultim articol în această revistă și putem s-o oferim și s-o avem la acest eveniment aniversar.

Așa cum am spus-o tot timpul, eu sunt optimist, nu am cum să fiu altfel – am citat din Winston Churchill –, cu privire la viitorul acestei profesii. Și, așa cum se vede și acolo, și cum se vede la oricare seminar de pregătire profesională, nu există niciun motiv să ne îndoim de acest lucru, pentru că tot timpul există preocuparea, în rândul nostru, să găsim soluții, și practice, dar și teoretice, și să venim în procesul de legiferare pentru a îmbunătăți ceea ce înseamnă – nu neapărat această profesie – acest mediu economic în care profesia trebuie să activeze. Lucrul ăsta nu este ușor, dar nu este nici foarte greu. Dacă acționăm ca o forță unită, cu siguranță reușim. Au fost multe lucruri care s-au întâmplat, poate nu tocmai bine, din punct de vedere al legislației, însă le-am surmontat pe toate. N-are sens să le repet acum pentru colegii practicieni, pentru că le știm – și cu split-ul TVA, și cu executarea silită, a contului unic, cu executarea individuală… – am trecut peste ele. Nu rețin, din fericire, să avem vreun dosar pierdut pe o acțiune în anularea acelor măsuri de executare; doar, cel mult, declinate. Dar, altfel, au fost admise toate. Și am încercat tot timpul să arătăm că noi suntem un partener, atât al Justiției, cât și al mediului economic. Ceea ce trebuie să facem mai departe – este evident că trebuie să ne mutăm într-un plan care să fie de natură a educa ceea ce înseamnă noțiunea de antreprenor. Există o comparație, poate puțin exagerată, sau nu, cu cea a medicinei. Cu adevărat, nu este exagerată acea comparație, pe care o veți găsi în cuvântul înainte, cu faptul că atât pacienții, cât și antreprenorii, își prescriu singuri medicamentele; eventual mai vin și cu doctorul după ei, altul decât cel la care se duc, pentru că știu mai bine. La fel se întâmplă și în lumea de afaceri. Dar lucrurile sunt convins că vor evolua într-un sens în care profesia noastră va putea să fie cea care oferă această educație antreprenorială, în care agentul economic să apeleze înainte de această stare de insolvență a patrimoniului lui, la o consultanță care să-l facă să își redreseze activitatea. Și aici nu neapărat prin acele măsuri și proceduri de pre-insolvență – concordat sau mandat. O reală preocupare asupra afacerii lui.

Spuneam, în urmă cu câteva zile, că răspundem tuturor provocărilor – și n-are cum să fie altfel –, pentru că noi suntem cei care suntem chemați să redresăm o companie aflată în dificultate. Pentru că, dacă noi nu suntem capabili să răspundem provocărilor, evident că n-am putea să ne facem meseria, profesia, de redresare a acelor companii. Deci este clar că aceste lucruri sunt intrinseci profesiei noastre și sunt convins că le vom face față.