Discursul domnului Bogdan Dumitrache de prezentare a Premiului „Matei Barbu Cantacuzino – Opera Omnia” în cadrul festivității „PREMIILE RRDP pe anul 2016”

Doamnelor și domnilor,

Dacă acordarea premiilor și gândirea pe care o au comisiile țin de o procedură judiciară și fără îndoială că e o procedură contencioasă – nu? – pentru că este o dispută, este o întrecere, chiar dacă e o procedură fără citarea părților; părțile nici nu știu că fac, prin lucrările lor, obiectul unei asemenea proceduri și procedura prealabilă a fost premiul „Octavian Căpățână”, fondul „Henri Capitant” și apelul „Traian Ionașcu”… Am ajuns la recurs.

Recurs care, să ne amintim cu toții, până în vara acestui an era o cale chiar extraordinară de atac, decizia Curții Constituționale din vară a făcut ca și recursul să fie o cale de atac obișnuită, cu care să ne putem întâlnim liniștiți, oricând și oriunde.

Suntem la nivelul, deci, al unei instanțe, cea mai înaltă instanță – instanța de recurs – și nu vreau să anticipez, spun doar, la limita antepronunțării – că antepronunțarea e o chestiune de care cu toții ne ferim, nu neapărat doar juriștii – că există o legătură foarte intensă între adjudecatarul premiului „Matei Barbu Cantacuzino” de anul trecut și cel care urmează să fie anunțat câștigător în acest an.

Formator la Institutul Național al Magistraturii
Executor judecătoresc Bogdan Dumitrache