Discursul domnului Bogdan Ciucă în cadrul Galei Premiilor Uniunii Juriștilor din România pe anul 2019

Premiu de excelență pentru întreaga activitate în domeniul științelor juridice

Este, evident, o ipostază extrem de onorantă. Dar, cumva, mă simt și pus într-o situație oarecum delicată, pentru că acest premiu și acest moment cumva se datorează unui proiect care se cheamă „Buletinul notarilor publici”, o publicație notarială care, iată, împlinește anul acesta 95 de ani și la care au contribuit mult mai mulți decât persoana pomenită de dl profesor Duvac, de-a lungul timpului oameni determinați, oameni hărăziți, oameni cu pasiune, care au „ars” pentru un asemenea proiect și care au făcut ca astăzi, la 95 de ani, să putem vorbi despre Buletinul notarilor publici, o publicație profesională.

Ca să mă liniștesc, ca să-mi liniștesc conștiința și pentru că așa-i curat și corect, dați-mi voie să pomenesc patru nume din rândul celor pe care-i aminteam mai devreme: Tigran Pruncu – o personalitate absolut fascinantă, fabuloasă. Am descoperit acum, cercetând arhivele, fiul nobilului Ioan de Pruncu, filantrop consistent, om de cultură, om politic, implicat în proiecte sociale. Absolut fascinantă personalitatea acestui Tigran Pruncu, care a ținut să inventeze prima publicație notarială, care se chema „Justiția. Revistă de cercetare științifică. Organ al notarilor din România”. A fost și primul redactor-șef, a și susținut-o financiar. Merita să-l pomenesc.

Mai pomenesc un nume: Ioan T. Cosma – primul președinte al corpului profesional de după înființarea României Mari și cel de-al doilea redactor-șef, iarăși o persoană importantă, o personalitate decisivă în istoria notariatului așa cum o știm noi astăzi. Și pentru că dl profesor a amintit și de cineva din istoria modernă, dacă vreți, a notariatului, dați-mi voie să amintesc: Dumitru Viorel Mănescu, Alexandru Șinc, Doina Rotaru – oameni care, înaintea mea, timp de 21 de ani, iată, au susținut fără nicio rezervă și implicați total publicațiile asumate de Uniunea Notarilor.

În spatele celor care coordonează există o lume fascinantă, populată cu autori, editori, redactori, tipografi, distribuitori, o lume care face ca gândul acela să devină slovă scrisă, cum spunea dl președinte Chelaru, și să ajungă și în birourile, în bibliotecile noastre. Cred că o publicație profesională contribuie fundamental la crearea unei identități profesionale, a unui corp profesional. Și mai cred că, pe lângă, evident, rolul de uniformizare a practicii, identificarea unor soluții la problemele controversate, mai are un rol absolut interesant. Și acum, recitind din Buletinul notarilor publici, un articol de-al prietenului nostru – dați-mi voie să folosesc acest apelativ – Ovidiu Predescu, domnia sa, într-un articol, spunea: „Așadar, în zilele noastre societatea s-a schimbat mai mult ca oricând în istoria umanității, într-un ritm amețitor, greu de controlat, dacă nu imposibil, încât nici nu am avut ocazia să realizăm ce ni se întâmplă cu adevărat”.

Dacă vreți, raportat la ce spunea dl profesor Predescu în acest articol, revistele profesionale reprezintă ferestre prin care noi ne putem întoarce în timp și să scotocim în ADN-ul nostru profesional, să identificăm trăirile înaintașilor noștri, pasiunea lor, preocupările și valorile pe care, poate, nu de puține ori, le-am uitat pe parcurs.

Vă mulțumesc și, pentru că orice publicație are vârsta pe care și-o merită și cel care stabilește vârsta pe care și-o merită o publicație este cititorul, mulțumim dumneavoastră, mulțumim cititorilor și vă dorim ani mulți și spectaculoși, în bine. Pentru 2020 vă promitem proiecte editoriale, cum spuneam mai devreme, spectaculoase. Vă mulțumim și la mulți ani!