Discursul doamnei Irina Sferdian cu ocazia Festivității de decernare a Premiilor Revistei Române de Drept Privat pentru anul 2019
Dacă cineva poate fi mai emoționat decât Premiatul, în aceste momente, să știți că eu cred că sunt, eu, copilul Premiatului, ca să spun așa! Este un moment de excepție pe care-l trăiește Dl Profesor Lulă, astăzi, pentru că în vară a făcut 81 de ani și cred că este chiar primul premiu pe care-l primește în viață, așa că se simte extrem de onorat. Este extrem de fericit și este extrem de liniștit, pentru că acest premiu vine cumva la un capăt de drum. Oricum aș vrea să privesc lucrurile, Dl Profesor Lulă nu a putut fi prezent astăzi pentru că starea lui de sănătate nu i-a permis, deși și-ar fi dorit foarte mult. Și tot din acest motiv s-a retras cumva din activitatea de cercetare și din activitatea didactică, în urmă cu ceva ani. Așa încât, faptul că nu a fost uitat de comunitatea academică, faptul că nu a fost uitat de către profesorii pe care i-a admirat atât întreaga sa viață, bineînțeles că mă refer la Dl Profesor Stoica, pe care l-a citit și-l citește cu religiozitate aproape, pe Dl Profesor Liviu Pop, care i-a fost întotdeauna alături încă din tinerețe de pe vremea când era doctorandul Profesorului Aurelian Ionașcu, faptul că se bucură astăzi de aprecierea profesorilor pe care i-a iubit și i-a stimat atât de mult înseamnă enorm și îi arată faptul că nimic nu a fost în zadar.
Dl Profesor Lulă, și acum eu pot să vă stau mărturie în acest sens, și-a trăit întreaga viață, practic, între două coordonate. A fost iubirea pentru familia sa și iubirea pentru dreptul civil. A scris cu pasiune, cum așa frumos s-a spus astăzi și este întru totul adevărat. A scris cu pasiune, a scris cu dăruire. A scris, uneori, eu trebuie să vă spun asta, aproape cu sacrificiu pentru că multe dintre studiile sale care au avut impact în doctrină și în practică au fost scrise când era deja destul de bolnav. Așa încât, să primească un asemenea premiu, o persoană care toată viața s-a considerat un practician al dreptului cu veleități de teoretician, înseamnă mult, pentru că îi demonstrează că de fapt nu a fost așa și a fost mai mult decât atât.
Spuneam că este liniștitor pentru că vine un moment în viața fiecăruia când cred că este nevoie să știi că ceea ce ai încercat să faci în viață a fost bine. Acesta cred că este un gest suprem și de aceea vă mulțumește extrem de mult astăzi, tuturor membrilor din juriu de decernarea premiilor. Mulțumește Dnei Profesor Călina Jugastru, al cărei parcurs academic l-a privit cu admirație și la urmărit îndeaproape. Mulțumește Dlui Profesor Lucian Bercea, decanul facultății noastre care a fost unul dintre studenții favoriți ai săi și cuvintele spuse astăzi sunt atât de frumoase încât nu cred că este cazul ca eu să vă spun mai mult, decât că i-ați dăruit un moment de excepție, iar eu personal sunt mult mai emoționată decât cred că ar fi fost chiar Dl Profesor aici de față și vă mulțumesc și eu personal pentru acest premiu.
Vă mulțumesc!