Discursul doamnei Corina-Alina Corbu din cadrul Adunării Solemne – „Centenarul Constituției României Întregite (1923 – 2023)”

30 mart. 2023
Vizualizari: 506

Excelența Voastră dle Președinte al României, dna Președinte a Senatului României, dle Președinte al Camerei Deputaților, dle Prim-ministru, dle Președinte al Curții Constituționale și distinși membri ai Curții, Preafericite Părinte Patriarh, dle Președinte al Curții de Justiție a Uniunii Europene, distinși reprezentanți ai cultelor religioase, onorați invitați, doamnelor și domnilor, în calitate de Președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție a României și reprezentant al întregii puteri judecătorești, sunt onorată să particip astăzi la celebrarea Centenarului Constituției României Întregite într-un cadru care marchează apartenența noastră la lumea democratică și la marea familie a Uniunii Europene. Poate că ideea primelor comunități europene s-a născut având la bază preponderent considerente economice. Însă, cred cu tărie că uniunea de astăzi este mai degrabă una a valorilor și, dincolo de rațiunile practice, liantul său este reprezentat tot mai mult de ideea spațiului comun, de libertate și justiție, legată de respectarea unui corp comun de valori etice. Din această perspectivă experiența fiecăruia dintre statele membre în ceea ce privește evoluția sa spre asumarea valorilor comune, înfruntând provocările și vulnerabilitățile aduse de frământările istoriei, reprezintă un set de bune practici care rămâne valoros pentru toate statele membre și pentru istoria comună a Europei.

Doamnelor și domnilor, Constituția din 1923 are în istoria României o semnificație cu totul specială. Dacă prima Constituție, din 1866, a consacrat juridic existența statului modern român și a ridicat la nivel constituțional principiile de funcționare ale instituțiilor acestuia, dacă următoare Constituție din 1881 a marcat noua realitate juridică adusă de cucerirea independenței de stat, Constituția din 1923 a fost instrumentul juridic fundamental prin care s-a realizat întregirea României ca stat național, unitar și democratic.

Spun acest lucru pentru că prin Constituția din 1923, România nu s-a întregit numai sub aspect teritorial în urma Marii Uniri din anul 1918, dar s-a întregit și sub aspectul valorilor, al principiilor de organizare democratică de respectare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor și de punere a țării pe calea modernizării și a progresului.

Doamnelor și domnilor, Constituția din 1923 marchează din punct de vedere juridic succesul și ireversibilitatea reformelor efectuate imediat după Primul Război Mondial în domeniul electoral și al proprietății funciare în urma promisiunilor făcute de Regele Ferdinand I în celebrul său discurs de la Răcăciuni de la 23 martie 1917: „am rămas în istoria noastră ca fiind al dezastrului și al reînvierii.” În cuvintele unui contemporan prin reformele din 1918-1919 și în urma primelor alegeri desfășurate pe baza principiului votului universal, este adevărat că doar masculin, în 1919, „Românii au primit ceea ce li se promisese, dreptate și pământ”, creându-se premisele dezvoltării României ca stat democratic și punându-se bazele statului social.

Constituția din 1923 nu se mărginește însă la aceste progrese vizibile, sub aspectul echității sociale și al drepturilor cetățenești; ea întărește fundamental statul de drept prin consacrarea constituțională a unor principii, precum inamovibilitatea judecătorilor sau controlul constituționalității legilor, care fuseseră recunoscute de către Înalta Curte pe cale pretoriană încă din deceniile anterioare adoptării acesteia. Chiar dacă istoria a fost nemiloasă și statul de drept avea să se prăbușească pentru o lungă perioadă sub loviturile regimurilor dictatoriale, mai întâi de sorginte autoritară sau fascistă, ulterior a totalitarismului de inspirație bolșevică, Legea fundamentală din 1923 a rămas în conștiința profesioniștilor dreptului, dar și a cetățenilor obișnuiți ca un etalon al modului în care trebuie să arate constituția unui stat democratic, iar principiile desprinse din aceasta nu s-au pierdut niciodată din conștiința publică.

Desăvârșirea votului universal, spre exemplu, prin acordarea lui și femeilor în 1938 și mai larg în 1948 nu ar fi fost posibilă fără transformările aduse în chiar țesătura socială a României prin Constituția României din 1923. Integrarea juridică, economică și socială a vechilor provincii istorice românești nu ar fi fost o reușită deplină în absența Constituției din 1923. În timpul Revoluției din decembrie 1989, circulau extrase ale Legii fundamentale din 1923, care reaminteau cetățenilor chiar după decenii de privațiune față de orice mecanism democratic de drepturile cetățenești și de un altfel de stat, unul al cetățenilor, și nu al unui partid unic. Iar fibra de bază a Constituției din 1991, nucleul dur al acesteia își găsește și el inspirația măcar în spiritul, dacă nu și în litera primei Constituții a României Întregite.

Astfel fiind, în numele Înaltei Curți de Casație și Justiție, care ea însăși reprezintă un exemplu de continuitate instituțională pe parcursul evoluției constituționale a României, aș dori să aduc omagiul nostru Legii fundamentale care a stat la baza statului român întregit, dar și salutul nostru față de cei care și astăzi, indiferent de calitatea lor, indiferent de instituțiile în care își desfășoară activitatea, indiferent din care ramură a puterii de stat fac parte, continuă să apere și să servească valorile fundamentale a căror bază a fost pusă prin această constituție a României. Este o mare bucurie că ele reprezintă astăzi, așa cum de altfel a fost întotdeauna, nu doar valori naționale, dar și valori europene și, în mare parte, universale.

Vă mulțumesc!

📌 Fragment din alocuțiunea doamnei Corina-Alina Corbu din cadrul Adunării Solemne – „Centenarul Constituției României Întregite (1923 – 2023)”.

Discursul doamnei Corina-Alina Corbu din cadrul Adunării Solemne – „Centenarul Constituției României Întregite (1923 – 2023)” was last modified: martie 30th, 2023 by Corina-Alina Corbu

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice